Alba Iulia | Punct: Dealul Furcilor - str. Dealul Furcilor şi str. Izvor (Apulum II) | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2156
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 1026.12 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Dealul Furcilor - str. Dealul Furcilor şi str. Izvor (Apulum II)
Toponim:
Apulum
Localizare:
| 1026.12 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciobanu | Radu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Raport:
În cursul anului 2003 au continuat săpăturile pentru descărcare de sarcină arheologică a unor terenuri proprietate particulară situate pe aliniamentul str. Dealul Furcilor şi Izvor din Alba Iulia, zonă unde au fost puse deja în evidenţă elemente din trama stradală şi edificiile aparţinând oraşului roman Apulum II.
Pe aliniamentul străzii Izvor au fost cercetate trei puncte, toate situate în afara incintei sudice a oraşului roman. În nici unul din aceste puncte nu au fost descoperite urme de locuire ci doar extrem de puţine fragmente ceramice amestecate, romane şi feudale. Primul punct unde au fost efectuate cercetările în chestiune se află la aproximativ 80 m de traseul incintei de S a oraşului roman de pe Dealul Furcilor, pe terenul proprietate a d-lui Nicolae Stanciu. Incinta de S a oraşului, mai bine spus elementele care s-au mai păstrat din ea, a fost pusă deja în evidenţă cu prilejul altor cercetări având acelaşi caracter. Cercetările de acum au avut în vedere un perimetru relativ restrâns, 11 x 8 m, pe care au fost deschise două secţiuni paralele, S 1 de 11 x 1,5 m şi S 2 de 11 x 1,5 m, orientate pe direcţia E - V, aflate la 3 m una de cealaltă. În nici una dintre secţiuni nu au fost identificate vestigii arheologice.
Al doilea punct se situa la 50 m S de primul, pe terenul aparţinând d-lui Ioan Pleşa. Cercetările au avut în vedere un perimetru relativ restrâns, 10 x 10 m, pe care au fost deschise două secţiuni paralele, S 1 de 10 x 1m şi S 2 de 10 x 1 m, orientate pe direcţia E - V, aflate la 8 m una de cealaltă. În nici una dintre secţiuni nu au fost identificate vestigii arheologice. Nu a fost recuperat nici un singur fragment ceramic şi nu s-au descoperit urme de locuire. Situaţia stratigrafică se prezenta în felul următor: un strat vegetal de 0,05-0,10 m, apoi un strat de culoare brună de 0,30 de m, şi un strat de lut galben săpat până la adâncimea de 1 m şi care în cazul cercetărilor anterioare efectuate în zonă, indica sterilul arheologic.
Al treilea punct se situa la 80 de m S de al doilea şi se afla pe terenul d-lui Gh. Petrescu. Cercetările au avut în vedere un perimetru relativ restrâns, 18 x 10 m, pe care au fost deschise două secţiuni paralele, S 1 de 18 x 2 m şi S 2 de 7 x 1 m, orientate pe direcţia E - V. În nici una dintre secţiuni nu au fost identificate urme arheologice. Nu a fost recuperat nici un singur fragment ceramic.
În schimb pe traseul str. Dealul Furcilor, la aproximativ 20 de m E de edificiul descoperit anterior în zonă, cunoscut sub numele de "termele mici", a putut fi cercetată latura opusă (estică) a frontului stradal cercetat în anul 1999. Pe terenul cercetat acum au fost deschise 4 secţiuni dintre care 3 au fost orientate pe direcţia N - S şi una pe direcţia E - V. Amplasamentul acestora a avut în vedere cercetările anterioare efectuate în zonă şi coroborarea rezultatelor într-o zonă de maximă locuire din cadrul oraşului roman Apulum II. Săpăturile vor fi expuse punctual în cele ce urmează. Secţiunea I şi II, notate S I şi S II, de 11,5 x 1,5 m fiecare, erau paralele, la o distanţă de 2,60 m una de cealaltă, şi cădeau perpendicular, la o distanţă de 13 m, pe actualul front stradal al str. Dealul Furcilor. S III, de 4 x 1 m, era situată la 6,70 m de capătul sudic al secţiunii S I, singura orientată pe direcţia E - V. S IV, de 5 x 1 m, se afla la 4,80 m de S III.
În cadrul secţiunii S I şi S II a fost avut în vedere frontul stradal estic al străzii romane descoperite anterior, pe care o vom numi de aici înainte "strada termelor mici". Au fost descoperite şi acum cele 4 (patru) niveluri de locuire de epocă romană, semnalate anterior, dar din păcate edificiile existente anterior aici fuseseră distruse într-o măsură mai mare decât cele de pe frontul vestic al străzii romane amintite. Ar fi de semnalat doar groapa unei locuinţe ce avea pereţi din piatră de râu, descoperită în S I, în cadrul nivelului I de locuire, locuinţă distrusă în întregime şi contemporană cu prima etapă de existenţă a "termelor mici". Din groapa locuinţei amintite, umplută cu straturi succesive de dărâmături, a fost recuperat un vas ceramic tronconic, cu gura evazată şi două toarte precum şi toarta unui alt vas de sticlă, ambele la adâncimea de 1,60 m. Aceste două descoperiri sunt contemporane cu prima etapă de existenţă a termelor mici, iar prin analogiile cu materiale descoperite anterior se pot data între sfârşitul epocii lui Hadrian şi epoca lui Marcus Aurelius. Urmează ca pe măsura publicării rezultatelor cercetărilor să propunem încadrări cronologice mai precise. Deocamdată singurul reper cronologic oarecum sigur din zonă ar fi fragmentele ceramice de tipul Weterauer Ware recuperate din primul nivel stratigrafic al "termelor mici"
Tot în cadrul secţiunii S I, între m. 5,50 şi 6,70, a fost descoperită o locuinţă distrusă, cu pereţi de lemn, corespunzătoare stratigrafic nivelului II de locuire romană. Din aceasta se mai observa amprenta a doi pereţi, de N şi de S, având între ei o platformă de lut şi pietriş bătătorit, cu urme de arsură.
În cadrul secţiunii S II, în afara nivelărilor succesive, corespunzătoare primelor trei niveluri de locuire romane, ar fi de semnalat un zid de piatră, descoperit între m 10 şi 11, la adâncimea de 0,20 m aparţinând unui edificiu distrus în întregime şi contemporan cu cel ce suprapunea termele mici, situat pe frontul stradal vestic, cercetat anterior.
În cadrul secţiunii S III se poate consemna o altă descoperire interesantă, întrucât este vorba de traseul "străzii termelor mici", despre care am mai vorbit. S III secţiona practic la aproximativ 20 m spre S strada descoperită anterior. Şi acum au fost descoperite trei niveluri succesive de refacere ale acestei străzi, al doilea în ordine cronologică având două canale laterale de scurgere pentru apele pluviale, puse în evidenţă deja cu prilejul cercetărilor anterioare. În cadrul nivelului III şi apoi IV, strada ce iniţial avea o lăţime de doar 1,60 m, se lărgeşte considerabil, până la 3 m, în vreme ce cele două canale laterale, corespunzătoare nivelului II sunt acoperite.
În cadrul secţiunii S IV este de amintit un alt edificiu, aparţinând nivelului IV de locuire, distrus şi el în întregime, situat nu departe de frontul estic al străzii termelor mici. De la acesta se mai păstra doar un strat masiv de dărâmături provenind de la acoperiş.
În concluzia celor amintite ar fi de consemnat mai multe chestiuni legate de evoluţia în timp a oraşului roman Apulum II. Mai întâi zona de aici, str. Dealul Furcilor adică, este cea de maximă locuire din perioada romană, însă pentru moment lipsesc urmele postromane şi medievale de locuire, evidenţiate parţial prin cercetările anterioare din zonă. Apoi cele patru niveluri romane de locuire au fost confirmate şi cu prilejul cercetărilor actuale. În sfârşit, din punct de vedere cronologic, nici aici nu există repere cronologice anterioare epocii lui Hadrian, fapt ce ne îndreptăţeşte să presupunem că oraşul roman Apulum II apare în urma celui de la Partoş, adică Apulum I. În afara materialelor semnalate deja, ceramica descoperită este modestă şi fără elemente deosebite de decor.
Rezumat:
În cursul anului 2003 au continuat săpăturile pentru descărcare de sarcină arheologică a unor terenuri proprietate particulară situate pe aliniamentul str. Dealul Furcilor şi Izvor din Alba Iulia, zonă unde au fost puse deja în evidenţă elemente din trama stradală şi edificiile aparţinând oraşului roman Apulum II. Au fost descoperite acum cele 4 nivele de locuire romană şi s-au adus clarificări cu privire la traseul „străzii termelor mici”. Din punct de vedere cronologic, nici aici nu există repere cronologice anterioare epocii lui Hadrian, fapt ce ne îndreptăţeşte să presupunem că oraşul roman Apulum II apare în urma celui de la Partoş, adică Apulum I.