Jupa | Comuna: mun. Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri) | Anul: 2003


Descriere:

Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
mun. Caransebeş
Localitate:
Jupa
Punct:
La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri)
Toponim:
Tibiscum
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ardeţ Lucia-Carmen participant Liceul Teoretic "Traian Doda" Caransebeş
Ardeţ Adrian participant Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Raport:
Având în vedere proiectul de reabilitare şi punerea în valoare a Rezervaţiei arheologice de la Tibiscum, proiect demarat în anul 2000 şi concretizat prin finalizarea lucrărilor la patru din cele 10 clădiri componente ale municipiului roman1. Pentru anul 2003 au fost prevăzute lucrări de conservare primară la clădirile I şi II din aşezarea civilă. Datorită fondurilor insuficiente s-a considerat ca fiind primordial efectuarea de lucrări de conservare doar la o parte din clădirea VII rămasă neterminată încă din anul 1985. Această clădire a fost cercetată integral de către Marius Moga2, cercetare reluată de către Doina Benea în anul 19823. Pentru a putea demara lucrările de conservare, în prima fază s-a trecut la curăţarea şi degajarea terenului de vegetaţie, care acoperea o bună parte din clădire. Clădirea VII se compune de fapt din două clădiri construite în etape diferite. Clădirea VII A care suprapune Clădirea VII B, are o formă pătrată cu laturile de 13,30 x 11,40 m şi cu o grosime de 0,80 m. Zidurile sunt construite din piatră de râu legată cu mortar peste care am constatat existenţa zidăriei din cărămidă. Tot perimetrul acestei construcţii a fost refăcut cu piatră de râu peste care s-a pus o şapă de ciment care să reziste la intemperii. Clădirea VII B reprezintă prima fază a construcţiilor din piatră şi a necesitat lucrări de conservare primară doar la o parte din fundaţii. În principal s-a lucrat la prelungirea zidului de incintă pe o lungime de 10,70 m şi o grosime de 0,80 m şi zidul aflat în interiorul clădirii VII A pe o lungime de 5 m. O atenţie deosebită am acordat conservării zidurilor compartimentale care fac parte din atelierul de olar descoperit la începutul anilor ’80. Aceste fundaţii sunt realizate din piatră de râu legată cu mortar şi sunt extinse pe o lungime de 6,80 x 6,80 m şi au o grosime de 0,40 m. Lungimea totală a zidurilor conservate este de 120 m din care 80 m de zidărie a fost refăcută pe fundaţia cu lăţimea de 0,80 m şi 40 m lungime pe fundaţiile cu o lăţime de 0,40 m. În faţa clădirii VII se află postamentele din piatră de carieră pentru susţinerea monumentelor. Aceste postamente au dimensiunea de 1,20 x 1,20 m şi s-a reuşit conservarea unui singur postament peste care s-a pus şapă de ciment. În total a fost pusă şapă de ciment pe o suprafaţă ce însumează 84 m2. Pentru o conservare cât mai eficientă şi mai trainică, zidurile care au constituit obiectul lucrărilor au fost curăţate şi completate cu piatră de râu. Peste acestea s-a turnat o şapă de cca. 5 cm de ciment pentru a păstra cât mai bine fundaţia acestora pe timpul iernii. Pentru campania arheologică din anul 2004 propunem finalizarea cercetărilor arheologice la clădirea XIII şi continuarea lucrărilor de conservarea primară la Clădirea I (1) şi II (2). [Adrian Ardeţ]
Rezumat:

Pentru anul 2003 au fost prevăzute lucrări de conservare primară la clădirile I şi II din aşezarea civilă. Pentru campania arheologică din anul 2004 propunem finalizarea cercetărilor arheologice la clădirea XIII şi continuarea lucrărilor de conservarea primară la Clădirea I (1) şi II (2).