Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Drîmbărean |
Matei |
responsabil |
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Raport:
Ca urmare a cererii nr. 211/24.03.2004 către DCCPCN Alba şi a adresei nr. 338/24.03.2004 înaintată MNUAI, în perioada 14.04.2004-28.04.2004, pe baza autorizaţiei de săpătură nr. 68/2004 şi a contractului de cercetare nr. 408/14.04.2004 a fost executată săpătură arheologică în vederea descărcării de sarcină istorică a terenului pe care beneficiarul intenţionează să-şi construiască obiectivul "Şcoală".
Terenul în cauză este situat în situl arheologic de la Apulum, la cca. 150 m. spre S faţă de săpăturile arheologice sistematice de pe str. Munteniei (sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii – cercetător Viorica Rusu-Bolindeţ).
Au fost trasate 4 unităţi de săpătură: C1…C4 cu dimensiunile de 3 x 3 m. S-a procedat la supravegherea lucrărilor pe întregul amplasament al obiectivului "şcoală".
În urma cercetării situaţia stratigrafică ne indică faptul că zona în decursul timpului a fost supusă unor activităţi antropice. Din punct de vedere cronologic, epoca romană este cea mai veche; ea fiind materializată prin materiale tegulare, ceramică, în stare fragmentară. În C1 şi C2, pe grund, la adâncimea de –2,1 m faţă de nivelul actual de călcare, a fost surprins traiectul unui fost zid aparţinând epocii romane. Un nivel compact şi constant de pământ amestecat cu cărbune (gros de cca. 0,12-0,18 m) ne dovedeşte că anterior ridicării edificiului roman din piatră, în zonă au existat construcţii romane din lemn.
În toate unităţile de săpătură, C1…C4 a fost identificat un nivel masiv de umplutură rezultat în urma demolării zidurilor romane, iar mai apoi a celor aparţinând epocii moderne (administraţiei austriece) a căror mărturii le regăsim cu precădere în C3 şi C4 materializate prin rămăşiţele unei locuinţe. Printre materialele arheologice recoltate se remarcă o pipă din lut, ornamentată şi având ştampila meşterului Anton Partisch, datată în a doua jumătate a sec. XVIII începutul sec. XIX.
S-a procedat la supravegherea lucrărilor pe întregul amplasament al obiectivului "şcoală". Ca o notă generală se constată că edificiile de epocă romană existente în zonă au fost intens afectate în scopul obţinerii de materiale de construcţii (cărămidă, piatră).
Au fost identificate urmele unui segment dintr-un edificiu roman din care s-au păstrat parte din fundaţii şi patul de amenajare din pietriş al zidurilor. De asemenea au fost surprinse urmele (ziduri păstrate parţial) ale unor clădiri din perioada administraţiei austriece datată la sfârşitul sec. XVIII, începutul sec. XIX.
Totodată se pot observa fundaţiile şi elevaţia (păstrate parţial) ale unor clădiri ce au funcţionat în perioada interbelică şi după.
Între materialele arheologice descoperite, cale tegulare şi ceramice, care confirmă destinaţia de locuinţă a edificiului roman au
fost descoperite cărămizi având ştampila LEG XIII G în diferite variante, precum şi ştampilă tegulară cu antroponim: LEG XIII G/ OFELLI.
Elemente ale instalaţiei de încălzire de tip hypocaustum au fost depistate, ceea ce confirmă dotarea edificiului cu un astfel de sistem de încălzire.
A fost realizată documentaţia grafică, fotografică şi ridicarea topografică.
Rezumat:
Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în situl roman Apulum, în zona praetorium, sediul guvernatorului celor trei Dacii. Din punct de vedere cronologic, epoca romană este cea mai veche; ea fiind materializată prin materiale tegulare, ceramică, în stare fragmentară. Au fost identificate urmele unui segment dintr-un edificiu roman din care s-au păstrat parte din fundaţii şi patul de amenajare din pietriş al zidurilor. De asemenea au fost surprinse urmele (ziduri păstrate parţial) ale unor clădiri din perioada administraţiei austriece datată la sfârşitul sec. XVIII, începutul sec. XIX. Între materialele arheologice descoperite, cale tegulare şi ceramice, care confirmă destinaţia de locuinţă a edificiului roman au
fost descoperite cărămizi având ştampila LEG XIII G în diferite variante, precum şi ştampilă tegulară cu antroponim: LEG XIII G/ OFELLI. Elemente ale instalaţiei de încălzire de tip hypocaustum au fost depistate, ceea ce confirmă dotarea edificiului cu un astfel de sistem de încălzire.
CC BY-SA 4.0 