Alba Iulia | Punct: Str. Clujului, f.n. | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 1026.21 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
Str. Clujului, f.n.
Toponim:
Apulum
Localizare:
| 1026.21 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gligor | Mihai | responsabil | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Borşan | Tudor | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Breazu | Marius | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Florescu | Cristian | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Maican | Ionuţ | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Paul | Iuliu | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
La intrarea în Alba Iulia, pe partea dreaptă a şoselei Alba Iulia–Cluj-Napoca, în apropierea căii ferate Alba Iulia–Zlatna şi a şoselei de centură. Zona cercetată se află pe prima terasă, pe partea dreaptă a râului Mureş, în extremitatea nordică a oraşului Alba Iulia. Parcela are o formă regulată, dreptunghiulară şi este situată între clădirea de depozite ICRA şi secţia de confecţionat ambalaje din carton LANTIC.
Obiectivul cercetării - descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de aprox. 0,25 ha, unde S.C. Giro-Trans S.R.L. avea în proiect construirea obiectivului "Hală depozit şi sediu firmă Giro-Trans".
Menţionăm că din arealul înconjurător provin materiale arheologice neolitice descoperite cu ocazia construirii căii ferate Alba Iulia–Zlatna, precum şi a şoselei de centură. În imediata apropiere au mai fost efectuate cercetări arheologice în anul 20031, precum şi în primăvara anului 20042.
S-a realizat mai întâi ridicarea topografică3 şi s-a asigurarea suportului topografic necesar prospecţiunilor arheogeofizice şi lucrărilor arheologice.
Au fost efectuate prospecţiuni magnetometrice4 pentru obţinerea unei diagnoze; după descărcarea datelor şi prelucrarea lor prin utilizarea de soft-uri specializate, a rezultat în final o hartă magnetometrică. În ambele suprafeţe, cercetările magnetometrice au relevat existenţa unor conducte pentru utilităţi (apă, gaz), fapt ce a permis reducerea substanţială a zonei ce necesita investigarea. De asemenea, au fost detectate o serie de anomalii magnetice, care puteau fi interpretate ca fiind de interes arheologic.
Au fost trasate mai multe sondaje de verificare stratigrafică, amplasarea lor ţinând seama de informaţiile oferite de prospecţiile magnetometrice. Au fost executate 5 sondaje cu dimensiunile de 2x2 m în prima suprafaţă şi un sondaj cu dimensiunile de 1,5x5 m în cea de-a doua suprafaţă.
Stratigrafia, stabilită în urma săpăturilor, este următoarea: 0–0,2 (0,25) m - nivel vegetal, negru-cenuşiu; -0,2 (0,25)–0,45 (0,5) m - nivel cu pământ negru-cenuşiu, argilos, extrem de tare; -0,45 (0,5) m – sterilul arheologic – de culoare gălbuie, nisipos. Pentru fiecare sondaj s-a mai efectuat un nivel de săpare, pentru siguranţă, până la aprox. -0,7 m adâncime.
În sondajul cu SIV s-a conturat un complex de tip adâncit, cel mai probabil o groapă izolată, cu o utilitate neclară în stadiul actual al cercetărilor. Urmele de arsură sunt foarte sporadice şi nu s-au putut delimita faze de amenajare sau locuire. A fost necesară o extindere a suprafeţei cercetate, rezultând în final o sondă de 3x3 m. Complexul se adânceşte până la aprox. -1 m, unde pe fund s-au constatat concreţiuni calcaroase. Din golirea gropii a rezultat o cantitate apreciabilă de fragmente ceramice, resturi osteologice şi chirpici.
După compoziţia pastei, forme şi decor, ceramica aparţine purtătorilor culturii Petreşti5.
Formele de vase caracteristice culturii Petreşti sunt considerate cu precădere castroanele carenate şi suporturile, străchinile, vasele de tip fructieră, oalele, cu variante de manufacturare; pe aceste tipuri de vase vom întâlni cu predilecţie şi decorul pictat6.
Ceramica fină este lucrată dintr-o pastă omogenă, utilizând ca degresant nisipul cu bobul fin. Arderea oxidantă, realizată în cuptoare cu cameră de ardere, a dat o pastă de culoare portocalie sau cărămizie, rezonantă şi de foarte bună calitate.
Ceramica intermediară este confecţionată dintr-o pastă omogenă, degresată cu nisip cu bobul mărunt, arderea este bună şi relativ uniformă, rezultând o culoare cărămizie, de nuanţe diferite. Formele şi dimensiunile vaselor, care se includ în această specie sunt variate, de la castroane până la oale de diverse mărimi. Utilitatea vaselor care aparţin acestei categorii este cel mai probabil de vase de provizii sau este legată de activităţile cotidiene ale purtătorilor acestei culturi. Datorită arderii incomplete, unele fragmente ceramice prezintă miezul cenuşiu în secţiune.
Au fost descoperite fragmente de castron cu umăr carenat, oale, străchini, suporturi. O parte a acestor materiale sunt decorate prin tehnica superioară a picturii înainte de ardere. Motive picturale complementare sunt aplicate şi în interiorul fragmentelor ceramice.
În celelalte unităţi de cercetare au fost descoperite foarte puţine materiale arheologice, ceramică petreşteană, cel mai probabil antrenate de la suprafaţă în urma activităţilor agricole.
În ceea ce priveşte materialele arheologice descoperite la Alba Iulia, str. Clujului – putem afirma că se încadrează în faza A-B de dezvoltare a culturii Petreşti.
În încercarea de a găsi o explicaţie pentru utilitatea complexului adâncit - chiar dacă pot fi luate în discuţie şi alte ipoteze de lucru legate de practicile magico-religioase7 - dată fiind natura cercetării şi caracterul izolat al acestei descoperiri, datele culese din teren şi aflate la dispoziţia noastră în acest moment conduc spre concluzia că o comunitate petreşteană, după o locuire sezonieră în apropiere, din motive necunoscute, a depozitat în groapă artefactele, în marea lor majoritate aflate în stare fragmentară.
Semnalarea unei noi descoperiri aparţinând culturii Petreşti în bazinul Mureşului mijlociu, vine în completarea datelor cunoscute până în prezent legate de civilizaţia creată de purtătorii acestei culturi8.