Miercurea Sibiului | Punct: Petriş, Luncă | Anul: 2004


Descriere:

Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Alimentare cu apă şi drenaj;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
Miercurea Sibiului
Localitate:
Miercurea Sibiului
Punct:
Petriş, Luncă
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Georgescu Adrian participant Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu
Diaconescu Dragoş participant Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara
Luca Sabin Adrian responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Suciu Cosmin Ioan participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Raport:
Situl arheologic se află la 50 m N de DN 1 şi la aproximativ 3,5 km de centrul localităţii, spre V, în Depresiunea Secaşelor, la aproximativ 250 m spre N de râul Secaş. Prima cercetare a sitului o aflăm în anul 1997. De atunci s-au cercetat mai multe secţiuni şi suprafaţa I. Toate acestea sunt amplasate în zona de E a sitului. Neoliticul transilvănean este puţin şi fragmentar cunoscut. În ultimii ani am căutat să ne apropiem de realităţile acestuia prin cercetarea unor mari staţiuni neolitice şi eneolitice prin săpături arheologice (Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2; Orăştie-Dealul Pemilor, punct X8; Turdaş-Luncă; Hunedoara-Grădina Castelului; Miercurea Sibiului-Petriş; Miercurea Sibiului-Luncă (Pustia)) sau pe teren şi în depozitele muzeelor transilvănene. Am realizat monografii pentru siturile cercetate prin săpături sistematice şi studii şi articole de sinteză pentru aşezările reprezentate prin cercetări perieghetice sau sistematice de mai mică anvergură, mai vechi sau mai noi. Pe raza oraşului Miercurea Sibiului se află mai multe aşezări preistorice. Acestea se situează, la nivelul cunoştinţelor noastre, în patru punte din hotar. Cel mai bine cercetat punct prin cercetări arheologice sistematice este Miercurea Sibiului-Petriş. Acesta se află în partea de V a localităţii. În sit cunoaştem realităţile stratigrafice pe mai bine de 1000 m2. Succesiunea stratigrafică nu este atât de spectaculoasă pe verticală, cât pe orizontală. Nivelul I, şi cel mai vechi, aparţine culturii Starèevo-Criş (locuinţe adâncite şi gropi: fazele IB; IC; IC/IIA şi IIIB). Nivelul II aparţine culturii Vinèa (subnivelul cel mai vechi, locuinţe adâncite, sfârşitul fazei A a culturii; subnivelul mai nou, locuinţe de suprafaţă, începutul fazei B a culturii). Nivelul III se încadrează culturii Petreşti (locuinţe de suprafaţă, faza AB). Nivelul IV este reprezentat de gropi izolate, nelegate între ele ca sistem de locuire, deocamdată, aparţinând civilizaţiei dacice (sec. II-I a.Chr.). Nivelul V este un orizont de îngropări de îngropări gepidice de sec. V p. Chr. Pe întinsul sitului se mai descoperă materiale arheologice aparţinând bronzului timpuriu şi celui mijlociu/târziu. Alte situri arheologice descoperite de noi: La V de acest sit s-a descoperit un sit aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni, faza a treia. Acesta a fost cercetat sistematic doar pentru cunoaşterea realităţilor cronologice şi culturale, ce ţin de situl roman de aici. La 800 m N de ultimul punct se află o aşezare Wietenberg. Cel de al doilea sit cercetat se află la Miercurea Sibiului-Luncă (Pustia). Aşezarea se află în partea de E a localităţii. Cercetările de aici au fost demarate cu ocazia îngropării unei conducte de gaz metan. Cu această ocazie s-au excavat cca. 250 m2 din întinsul sitului. În acelaşi an am mai cercetat alţi 20 m2 prin săpătură arheologică. Succesiunea stratigrafică de aici cuprinde următoarele secvenţe: Nivelul I şi cel mai vechi aparţine culturii Starèevo-Criş (locuinţe adâncite, faza IIB-IIIA). Nivelul II se dezvoltă în timpul culturii Petreşti, faza AB de început (locuinţe de suprafaţă). Nivelul III aparţine purtătorilor culturii Coţofeni (colibe, faza II). La aproximativ 50 m S de acest sit se află un altul aparţinând culturii Vinèa, faza A2. Aşezarea nu a fost cercetată sistematic. În zona gării Miercurea Sibiului s-a descoperit o aşezare turdăşeană, dar şi cu materiale arheologice din epoca timpurie a bronzului şi din perioada sec. III-IV p. Chr. Materialele arheologice care o semnalează se află în muzeul din Sebeş, jud. Alba şi la ULB Sibiu Scurta înşiruire a aşezărilor şi nivelurilor de locuire neolitice şi eneolitice din arealul oraşului Miercurea Sibiului arată densa locuire în epocă. Până în acest moment noi am reuşit să facem studii de arhitectură, tipologie şi analize calitative şi cantitative pe ceramică, analize de sol pentru detectarea surselor de lut pentru fabricarea ceramicii, studii privind realizarea şi funcţionalitatea uneltelor de os, analize spectrale pe obsidiană, analize arheo-zoologice şi analize radio-carbon. Colectivul nostru de cercetare caută ca prin colaborarea cu cercetători din ţară şi străinătate să aprofundeze cât mai bine şi corect realităţile economice şi sociale ale comunităţilor preistorice din acest areal de cercetare. Obiectivele anul 2004 sunt: cercetarea a 240 m2 din suprafaţa SII, începută în acest an; clarificarea poziţiei stratigrafice şi a sistemului de construcţie a locuinţelor de suprafaţă din nivelul vincian timpuriu şi încadrarea cronologică şi culturală mai bună a acestora. S-au cercetat total sau parţial 4 locuinţe de suprafaţă, cu podina din piatră de râu, databile în Vinèa A3-4 – B1. S-au conturat câteva complexe adâncite (Vinèa A3-4 şi Starèevo-Criş IB-IIA, IIIB), care vor fi cercetate în anul 2005. S-a constatat că aceste locuinţe de suprafaţă au vetre exterioare, la fel ca şi grânarele. De asemenea, s-a constat că în jurul lor există vase de provizii şi altele folosite la gătit sau la păstrarea lichidelor. Locuinţele au dimensiuni destul de mari 5-6 x 7-8 m. În interiorul acestora s-au descoperit vase ceramice, unelte din piatră şlefuită sau cioplită (o mare cantitate de unelte cioplite din obsidiană), resturi osteologice şi o cantitate destul de mare de bolovani de râu de dimensiuni medii, care erau folosiţi, după toate aparenţele, pentru a întări podina acestora. Patrimoniul arheologic descoperit se află depus, în cea mai mare parte la MNB Sibiu. Materialele arheologice, care se desenează şi prelucrează foto se află depuse la IPTCE. Toate materialele ceramice au fost prelucrate prin statistică matematică într-un sistem propus de noi în grantul ArheoTechSib depus la CNCSIS. Probele de sol sunt în curs de prelucrare la University College London (proiect IPTCE Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu), Institute of Archaeology (proiect Michela Spataro), probele C14 se află pentru prelucrare şi interpretare la Gröningen (proiect Paolo Biagi), iar probele de obsidiană se află la Veneţia (proiect Paolo Biagi). Cercetările anului 2005 vor avea drept scop lămurirea caracterului locuirii vinciene timpurii în complexe adâncite, precum şi a celor Starèevo-Criş IB-IIA şi IIIB de aceeaşi factură. Datorită caracterului locuirii din acest punct nu avem propuneri concrete pentru conservarea in situ a obiectivelor arheologice descoperite. Vasele ceramice şi celelalte artefacte urmează cursul firesc pentru conservare şi restaurare în laboratoarele MNB Sibiu.
Bibliografie: