Lupu | Comuna: Cergău | Judeţ: Alba | Punct: Cimitirul nou | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 3832.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Cergău
Localitate:
Lupu
Punct:
Cimitirul nou
Localizare:
| 3832.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gheorghiu | Gabriela | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Moga | Vasile | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Glodariu | Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Mateescu | Răzvan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cimitirul nou se află în imediata apropiere a intrării în sat dinspre VNV, pe latura stângă (versantul sudic al Dealului Chicui) a unui semiamfiteatru natural, ce mărgineşte din trei direcţii o luncă mlăştinoasă.
În anul 1978 a fost descoperit întâmplător (cu ocazia săpării unei gropi pentru mormânt) un tezaur dacic format dintr-o cană bronz, un vas semisferic de argint, două fibule de argint şi 7 plăci de argint cu reprezentări zoomorfe şi antropomorfe.
Cercetarea arheologică are ca obiectiv delimitarea întinderii aşezărilor antice (mai bine păstrate sunt cea hallstattiană şi cea din a doua epocă a fierului), în măsura în care cimitirul actual o permite, precum şi investigarea complexelor ce au aparţinut acestor aşezări. Importanţa sitului constă în existenţa aici a unei succesiuni de locuiri, o însemnătate deosebită având cele din epocă La Tène. Pentru această perioadă există două nivele: unul mai timpuriu (sec. III-II) şi unul ce se datează în sec. I a.Chr–I p.Chr.
Săpăturile efectuate în anii anteriori ne-au demonstrat că stratigrafia cea mai complexă se află în zona centrală a perimetrului cimitirului actual. Din acest motiv am hotărât să cercetăm în primul rând această zonă atât cât a mai rămas neocupată de morminte Deoarece stratigrafia atinge până la 3,40 m, situaţie la care se adaugă şi faptul că terenul este ocupat de culturi agricole nu ne putem permite o cercetare în suprafaţă. Ca atare am optat pentru o cercetare sistem „covor” cu secţiuni paralele, la 1 m distanţă una de alta.
În consecinţă anul acesta a fost trasată o secţiune de 10 x 2 m, paralelă cu cea de anul trecut (deci cu aceeaşi orientare N - S 6000) şi situată la 1 m E de aceasta. Adâncimea acestei secţiuni variază între 3,40 m şi 2,40 m datorită pantei terenului.
Stratigrafia respectivei secţiuni, de sus în jos, este următoarea: strat de aluviune a cărui grosime variază între 0,50 şi 0,70 m; strat de cultură cu materiale de sec. VIII–IX amestecate cu cele La Tène (sec. I a.Chr–I p.Chr), a cărui grosime variază între 0,30-0,60 m; strat de cultură cu materiale La Tène (sec. III–II a.Chr), a cărui grosime variază între 1-1,20 m; nivel de cultură hallstattian, a cărui grosime variază între 0,80 şi 1,05 m; sterilul.
În primul strat s-au descoperit atât fragmente ceramice de sec. VIII-IX, cât şi La Tène de sec. I a.Chr–I p.Chr, precum şi multe oase de animale. Referitor la materialul arheologic descoperit mai remarcăm un „bulgăre” de fier brut găsit în m 10 la o adâncime de 1,25 m. Din cauza intervenţiei din sec. VIII-IX nu se mai poate face o distincţie clară între nivelul de cultură La Tène de sec. I a.Chr–I p.Chr. şi cel de sec. VIII-IX.
Celui de-al doilea strat, cel cu materiale La Tène de sec. III–II a.Chr îi corespunde şi o locuinţă descoperită parţial în m 1-3. Inventarul locuinţei constă dintr-un fragment de brăţară de sticlă, o mărgică de lut plată, fragmente ceramice dintre care amintim pe cele ce provin de la străchini de tip celtic, dar confecţionate din pastă locală, un fragment de strachină celtică, fragmente de la vase de tip situla cu grafit în pastă, fragmente de la o fructieră de mari dimensiuni, precum şi mai multe oase de animale. La adâncimea de 1,85 m, în m 1-2 a fost surprins unul din pereţii de lut, căzut, al locuinţei. Precizăm că locuinţa nu a fost distrusă prin incediere.
În ultimul nivel de cultură, cel hallstattian, s-au descoperit fragmente ceramice specifice culturii Basarabi, oase de animale, fragmentele unei vetre portative arse până la vitrifiere, o bucată de „pâine” din pământ ars cu dimensiunile de 15 x 12 cm. Tot în acest nivel, în m. 6, spre peretele de E al secţiunii, la adâncimea de 1,95 m s-a descoperit o vatră de foc cu fragmente ceramice aparţinând culturii Basarabi şi oase de animale în jur; ea a aparţinut unei locuinţe care a fost distrusă prin incendiere.
Bibliografie:
Repertoriul Arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, 1995, nr. 110, p. 122;
I. Glodariu, V. Moga, Der dakische Schatzfund von Lupu (Rumänien), Germania 75, 1997, 2. Halbband, p. 585- 596;
Gabriela Gheorghiu, O groapă de cult descoperită în aşezarea dacică de la Lupu, com. Cergău, jud. Alba, Istros 10, 2000, p. 231-238;
Gabriela Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului, Cluj-Napoca, 2005.