Snagov | Judeţ: Ilfov | Punct: Coada Chiot | Anul: 2006
Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 105179.01 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Snagov
Localitate:
Snagov
Punct:
Coada Chiot
Localizare:
| 105179.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Sandu-Cuculea | Vasilica | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
În perioada 19 iulie-27 octombrie 2006 au fost efectuate cercetări arheologice preventive în situl Snagov “Coada Chiot” pentru descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care urmează să se realizeze proiectul de investiţii “Sat de vacanţă Indigo Club-Snagov”.
Situl Snagov“Coada Chiot” se află în câmpia Snagovului, pe suprafaţa unui bot de terasă, orientat E-V, format pe malul drept al unei văi afluente lacului Snagov numită de localnici Coada Chiot, de un meandru al acesteia cu o vâlcea de eroziune, situată la N.
A fost descoperit în octombrie 19991 prin cercetări arheologice de suprafaţă efectuate pentru întocmirea hărţii arheologice necesare avizării PUG-ului comunei Snagov, cu care ocazie a fost identificată pe panta nordică o aşezare geto-dacică şi pe cea sudică una din sec. VI p.Chr. Cu prilejul unei noi cercetări de suprafaţă făcută în noiembrie 20052, s-a constatat că resturile arheologice geto-dacice şi din sec. VI p.Chr ocupau în teren o suprafaţă comună, care se întindea atât pe cele două pante cât şi pe culmea botului de terasă. Pe panta nordică am găsit şi câteva fragmente ceramice din epoca bronzului.
Obiectivele propuse au fost: dezvelirea în suprafaţă a tuturor complexelor antice de locuire, cercetarea lor exhaustivă, consemnarea datelor tehnice, recoltarea materialului arheologic mobil şi sondarea periferiei perimetrului antic construit.
Pentru realizarea obiectivelor, pe toate suprafeţele cu pigmentaţie specifică a solului şi concentrări de materiale arheologice au fost trasate şi săpate 15 secţiuni paralele notate S.I - S.XV, orientate N-S, cu lăţimi de 2,75 m (S.II); 5,00 m (S.I), între 2,90 şi 3,50 m (S.III - S.XV) ş precum şi cinci casete. Între secţiuni s-au lăsat martori a căror lăţime a variat între 0,90 şi 1,70 m, din care, pentru cercetarea în suprafaţă a tuturor complexelor închise au fost eliminate ulterior numeroase segmente. Până la -0,25-0,30 m săpătura a fost realizată prin răzuire mecanică, apoi continuată manual, în unele cazuri până la -0,45 m, după care s-a trecut la săparea manuală a complexelor închise de locuire. Aceste secţiuni au acoperit o suprafaţă totală de 4394,50 m2, din care s-au săpat efectiv 3342,35 m2.
Cercetarea periferiei sitului s-a realizat prin prelungirea la N şi S a secţiunilor deja trasate şi prin săparea mecanică, în partea nord-vestică a perimetrului investigat, a 12 şanţuri (S.XVI - S.XXV cu L=52 m; l=0,50 m şi S.XXVI - S.XXVII cu L=51 m; l=1,5 m), toate cu ad. de 0,50 m, pe o suprafaţă de 1370 m2 din care au fost săpaţi efectiv 413 m2.
Stratigrafia: strat de sol cenuşiu-negricios, afânat pe 0,10-0,15 m grosime de arăturile din ultimii ani; strat de pământ foarte tasat, cenuşiu-negricios, gros de 0,10-0,15 m; strat negricios afânat, de 0,05-0,10 m grosime datat în sec. VI p.Chr; strat castaniu-negricios cu gr. de 0,05-0,10 m din sec. III p.Chr. Toate nivelele stratigrafice au avut gr.max pe coama botului de terasă, lată de cca. 20 m, unde au fost descoperite cele mai multe complexe de locuire. Pe pantele terasei şi spre periferia sitului, nivelele din sec. III şi VI p.Chr au fost foarte subţiri sau chiar au lipsit, deoarece au fost înglobate în nivelele 2, respectiv 1, cu ocazia lucrărilor agricole care s-au făcut după defrişarea pădurii.
Complexe închise de locuire s-au găsit numai în partea centrală a secţiunilor S II-XII, pe o suprafaţă de cca. 1635 m2.
Locuirea din epoca bronzului.
Din epoca bronzului nu a fost identificat nici un complex închis de locuire. Pe toată suprafaţa jumătăţii nordice a sitului, în stratul dacic, s-au găsit cca. 20 fragmente ceramice, un topor, fragmentar, din piatră şlefuită, şi un cuţit curb, fragmentar din gresie iar pe cea sudică numai trei fragmente de la vase din lut ars. Pasta ceramică conţine pleavă, nisip şi pietricele sau cioburi pisate. Unele fragmente au fost decorate cu striuri realizate cu măturica în stilul caracteristic culturii Tei. Aceste puţine resturi indică urmele unei şederi temporare ale unei comunităţi, în deplasarea ei spre un loc mai bun pentru constituirea unei aşezări statornice.
Aşezarea din sec. III p.Chr
A fost constituită din patru locuinţe de suprafaţă, un bordei, un cuptor de ars ceramică şi şapte gropi menajere.
Locuinţele de suprafaţă au fost construite uşor adâncite în pământ, podeaua lor aflându-se în pământul castaniu, cu 0,10 până la 0,20 m mai jos decât nivelul de călcare al epocii dacice. În plan, la trei locuinţe groapa era rectangulară şi la una ovală. Bordeiul (B. 5) a avut lângă peretele vestic al gropii o treaptă-laviţă din pământ castaniu cruţat. Locuinţele de suprafaţă şi bordeiul nu au avut instalaţie de foc şi nici podea amenajată artificial.
Din cuptorul de ars oale toată partea lui centrală a fost distrusă din vechime, păstrându-se numai peretele exterior cu o parte din boltă, din peretele intermediar şi vatra de foc.
Gropile menajere au avut gura rotundă şi corpul cilindric. Patru au fost mai adânci, celelalte trei au fost mai degrabă nişte alveolări care au coborât în stratul castaniu cu numai 0,10 m.
Materialul arheologic mobil găsit la scoaterea pământului cu care erau umplute gropile complexelor închise a fost format din bucăţi de nuiele carbonizate, oase de animale foarte slab conservate, fragmente de lipitură din pereţii arşi ai locuinţelor şi de la un cuptor de ars oale, fragmente ceramice, o lamă de cuţit, o fusaiolă şi o fibulă din bronz îndoită. Fragmentele de vase lucrate majoritatea la roată, din pastă fină sau zgrunţuroasă, arse cenuşiu sau cărămiziu provin de la castroane, oale şi vase de provizii produse în mediul local al dacilor liberi. S-au găsit şi câteva fragmente de la căni şi amfore romane. Descoperirea cea mai importantă o constituie trei unelte din fier (o secure, un târnăcop şi o săpăligă), găsite în timpul scoaterii umpluturii din Gr. 12.
Cele 13 complexe de locuire din sec. III p.Chr sunt mărturia existenţei unui cătun locuit de daci liberi, probabil refugiaţi aici în mijlocul codrilor Vlăsiei, pentru a nu fi fost în calea evenimentelor zbuciumate legate de raporturile încordate dintre Imperiul roman şi populaţiile migratoare.
Aşezarea din sec. VI p.Chr
A fost întemeiată din 15 locuinţe de suprafaţă, patru bordeie şi 15 gropi menajere.
Locuinţele de suprafaţă, ca şi la aşezarea din sec. III p.Chr au fost puţin adâncite în pământ, podeaua lor găsindu-se în partea inferioară a stratului dacic, la limita acestuia cu stratul castaniu sau în stratul castaniu. Au avut gropile aprox. rectangulare şi la câteva dintre ele s-a observat lângă pereţi conturul unor gropiţe în care au fost fixaţi stâlpii de susţinere ai pereţilor şi acoperişului. Deasupra podelelor zăcea un strat de pământ amestecat cu foarte multe nuiele carbonizate a căror prezenţă indică materialul din care au fost construite locuinţele, precum şi dispariţia lor în incendiu. La nici o locuinţă podeaua nu a fost amenajată special prin bătătorire şi lipire. Una dintre locuinţe, fără instalaţie de foc a avut sub podea o groapă de provizii. Celelalte au avut pe sau sub nivelul podelei vetre de foc scobite şi lipite, deasupra cărora şi în jurul lor s-au găsit cărbuni, chirpic, pietre arse în foc, fragmente de vălătuci şi de vase ceramice, lupe, zgură şi unelte întregi şi fragmentare din fier.
Bordeiele au avut groapa rectangulară şi podeaua neamenajată. Numai G B. 1 a avut gropi de stâlpi în colţuri şi pe mijlocul laturilor. Două bordeie au avut gropi de provizii sub nivelul de călcare al podelelor. Trei bordeie au avut cuptor în colţul nordic sau nord-estic, scobit într-un bloc de pământ cruţat şi lipit în interior. Cuptoarele au fost găsite pline cu pietre arse în foc printre care erau mai multe sau mai puţine fragmente ceramice, vălătuci fragmentari şi bucăţi de zgură. Pământul găsit în gropile bordeielor semăna ca aspect şi compoziţie cu cel de deasupra podelelor locuinţelor de suprafaţă.
Gropile menajere a avut gura rotundă şi corpul cilindric sau uşor tronconic. În pământul lor de umplutură s-au găsit mai puţine resturi materiale decât în locuinţe.
Printre piesele descoperite în această aşezare remarcăm un lanţ din bronz de provenienţă romano-bizantină, două ciocane şi un cleşte din fier, întregi, lame de cuţit, dăltiţe, dornuri şi alte ustensile întregi şi fragmentare precum şi numeroase lupe de fier care sunt mărturia existenţei unei comunităţi săteşti sedentare a cărei ocupaţie principală a fost practicarea meşteşugului prelucrării fierului.
Considerăm că săpătura arheologică făcută în 2006 în situl Snagov “Coada Chiot” a scos la iveală toate complexele închise de locuire şi a atins toate obiectivele ştiinţifice propuse, rezultatele din acest sit arheologic de mici dimensiuni care de-a lungul timpului nu a fost deranjat de intervenţii majore, urmând a fi valorificate prin publicare în literatura de specialitate iar patrimoniul mobil inventariat şi păstrat la MMB.
Note:
1.
1. Descoperitori: Vasilica Sandu-Cuculea şi Bogdan Tănăsescu.
2. Vasilica Sandu-Cuculea, “Raport de cercetare arheologică 1. Evaluarea de teren”, nov., 2005