Alba Iulia | Punct: str. Moţilor, nr. 66A (proprietatea Silvia Săvuţ) | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3819
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Necropolă;
Cod RAN:
| 1026.12 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
str. Moţilor, nr. 66A (proprietatea Silvia Săvuţ)
Toponim:
Apulum II
Localizare:
| 1026.12 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Moga | Vasile | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Oţa | Radu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Gheorghiu | Raluca | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Ca urmare a dosarului nr. 906/22.11.2006 depus la DCCPCN Alba şi a adresei nr.1577/22.11.2006 înaintate de această instituţie către MNUAI, în perioada 14.03-20.03, 26-28.03, 16-24.04.2007 s-au efectuat cercetări arheologice de salvare de către MNUAI, conform contractului de cercetare arheologică nr. 412/2.04.2007. Terenul aflat în proprietatea Silviei Săvuţ, este amplasat pe str. Moţilor, nr. 66 A, pe care beneficiarul urmează să construiască o casă, fiind situat la cca. 150 m NNE de cetatea de tip Vauban, în apropiere de situl arheologic Alba Iulia-Staţia de Salvare, unde au fost descoperite necropole datând din epoca romană şi evul mediu timpuriu. În vederea obţinerii certificatului de descărcare de sarcină arheologică au fost trasate o secţiune şi o suprafaţă având următoarele dimensiuni: SI -14 x 2 m; Sp 01 - 5,5 x 11 m, amplasate pe suprafaţa destinată realizării obiectivului sus-menţionat
Parcela investigată arheologic şi pe care se intenţionează să se construiască imobilul are o formă dreptunghiulară, după cum o arată planul fundaţiilor (cca. 125-130 m2). Suprafaţa ce a fost investigată arheologic a avut cca. 88,5-90 m2.
Secţiunea SI
Amplasată pe latura de NV a obiectivului, ne dezvăluie următoarea stratigrafie:
0 –0,34 m strat vegetal;
-0,34 –1,50 m strat negru;
-1,50 –1,70 m steril galben.
În această secţiune au fost identificate 4 morminte datate în sec. XVIII-XIX, orientate NE-SV. Existenţa unei hărţi a municipiului Alba Iulia publicată la începutul sec. XX, atestă existenţa unei necropole a oraşului în acest loc. Au fost recuperate puţine fragmente ceramice romane. În capătul nordic al secţiunii au fost reperate două gropi menajere moderne care au afectat mormintele. Ţinem să precizăm că zona a fost grav afectată de intervenţiile contemporane, astfel încât doar două morminte au fost găsite relativ intacte.
Suprafaţa Sp 01
Plasată paralel cu SI, cu un martor de 1 m, prezintă o stratigrafie similară cu cea din SI. Cunoscând situaţia stratigrafică din secţiunea precedentă s-a procedat la decaparea mecanizată până aproape de nivelul de conturare al mormintelor. În colţul NV al suprafeţei a fost săpată o fosă de fostul proprietar al terenului, adâncă de 2,5 m, cu dimensiunile de aproximativ 2 x 3 m. Au mai fost identificate 5 morminte orientate NE-SV sau E-V, grav afectate de lucrările moderne. Doar unul singur a fost găsit intact, cu sicriu de lemn. În această suprafaţă a fost conturată o locuinţă adâncită romană, cu două niveluri de locuire, notată L1, la 1,8 m adâncime, prevăzută cu un cuptor din lut. Primul nivel este caracteristic celei de-a doua jumătăţi a sec. II p.Chr., iar al doilea, primului sfert al sec. III p.Chr. Din cuprinsul complexului a fost recuperată ceramică romană din abundenţă, denari romani de la Hadrian şi Elagabal, un sestert de la Commodus, o spatulă de bronz, o statuetă de bronz cu Priapus, zeu al fertilităţii, un postament rectangular de la o statuetă de teracotă, probabil zeiţa Venus, câteva zeci de ace de păr şi de cusut, o cărămidă cu ştampilă cu antroponimul AEL, ceramică terra sigillata şi câteva opaiţe de tip VIII Loeschcke şi canal deschis de tip X Loeschcke. Peste această locuinţă a fost fundată o clădire notată L2, datată în acest stadiu al cercetărilor începând cu al doilea sfert al sec. III p.Chr. Din această clădire s-a mai păstrat doar fundaţia de la traiectul zidului, realizată din pietre de râu legate cu lut, cu L=7,43 m şi gr.=0,55 m. În colţul NE al suprafeţei a fost identificat un colţ al clădirii care continua spre NV în afara suprafeţei construibile. În apropiere de L1, a fost identificat un bordei, notat L3, cu două faze de umplere în care a fost descoperită o statuetă de bronz a zeului Priapus, străveche divinitate a fertilităţii, ace de păr şi de cusut, denari, piese de echipament militar, olărie şi opaiţe. Din păcate a putut fi cercetată doar o parte neînsemnată din acesta deoarece suprafaţa sa depăşea mult aria afectată de proiectul construcţiei, continuând chiar pe terenul proprietăţii private din apropiere.
Acestă descoperire atestă existenţa canabae-lor Legiunii XIII Gemina la NV de castru. După cum am observat, se dovedeşte încă o dată existenţa canabae-lor şi în epoca de după Septimius Severus.
Rezumat:
Pe terenul aflat în proprietatea Silviei Săvuţ, este amplasat pe str. Moţilor, nr. 66 A, pe care beneficiarul urmează să construiască o casă, fiind situat la cca. 150 m NNE de cetatea de tip Vauban, în apropiere de situl arheologic Alba Iulia-Staţia de Salvare, au fost descoperite necropole datând din epoca romană şi evul mediu timpuriu. Cercetarea a confirmat existenţa canabae-lor Legiunii XIII Gemina la NV de castru în timpul lui Septimiu Sever.