Alba Iulia | Punct: str. Izvorului f.n. (proprietatea Ilie Andrea) | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 1026.12 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
mun. Alba Iulia
Localitate:
Alba Iulia
Punct:
str. Izvorului f.n. (proprietatea Ilie Andrea)
Toponim:
Apulum II
Localizare:
| 1026.12 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Inel | Constantin | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Oargă | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Raport:
În luna mai 2007 s-au efectuat cercetări arheologice preventive, de către MNUAI, conform contractului de cercetare arheologică şi autorizaţiei pentru săpături arheologice de salvare nr. 115/2007, emisă de MCC.
Terenul aflat în proprietatea lui Andrea Ilie, este amplasat pe str. Izvorului f.n., nr.top. 4377/3/1/2/1, iar beneficiarul urmează să construiască obiectivul „locuinţă familială”, fiind situat la cca. 250 m S de monumentul dedicat martiriului lui Horia, Cloşca şi Crişan. Obiectivul supus cercetării se află în zona oraşului roman Municipium Septimium Apulense.
Cunoscută fiind stratigrafia din zona apropiată obiectivului supus cercetării în vederea descărcării de sarcină arheologică, pe suprafaţa destinată realizării obiectivului şi orientată SSV-NNE, au fost realizate lucrări de decopertare mecanizată sub supraveghere arheologică de specialitate, rezultând o suprafaţă decopertată care are următoarele dimensiuni: Sp.1 = 12 x 10 m.
Perimetrul cercetat se prezintă ca o parcelă dreptunghiulară orientată aproximativ N-S, ce ocupă aproximativ 745 m2. Pe această suprafaţă beneficiarul intenţionează să construiască o locuinţă de familie cu suprafaţa la sol de cca. 157 m2, conform documentaţiei anexate.
Stratigrafia suprafeţei investigate în zona unde este propusă realizarea locuinţei familiale ne-a arătat o locuire medieval-timpurie pe latura de V a viitoarei locuinţe (deşi nu se poate discuta de un nivel propriu-zis din această perioadă, având de-a face cu o dezvoltare a locuirii pe orizontală), un nivel de epocă romană, reprezentat de mai multe complexe şi un steril care apare la cca.-0,70 m.
După decopertarea mecanizată, realizată sub supraveghere arheologică de specialitate, până la ad. de –0,55m, a fost efectuată o răzuire completă a suprafeţei rezultate (de cca. 120 m2), în urma căreia au putut fi conturate mai multe complexe arheologice.
Astfel au fost descoperite în partea centrală a suprafeţei cercetate o groapă menajeră, o fântână, un bordei, precum şi o amenajare în profilul de E – toate de epocă romană, precum şi două morminte puse pe laturile de S şi de N ale unei mici locuinţe semiadâncite, de formă rectangulară, ce s-au dovedit a aparţine perioadei medieval-timpurii (probabil sec. X).
Locuinţa (bordeiul) B1
Este o locuinţă adâncită de formă ovoidală neregulată, conturată în partea central-vestică a suprafeţei Sp.1. Are dimensiunile de 2,50 x 2,20 m, fiind conturată la ad. de 0,90 m, ea coboară până la -1,92 m. Materialul arheologic descoperit constă în fragmente ceramice de factură romană, o monedă, pietre de râu, respectiv material osteologic provenit de la animale.
Groapa G1
Este plasată în partea central-sudică a suprafeţei Sp.1. Are formă circulară, cu d. de cca 0,75 m. Coboară doar până la -1,08 m. S-a conturat doar prin diferenţă de culoare şi pigment arheologic, fără a fi descoperite materiale arheologice în umplutura ei.
Groapa G2
Este plasată în partea central-nordică a suprafeţei Sp.1. Are o formă ovoidală, la contur. Dmaxim este de cca. 1,20 m. În umplutura gropii au fost descoperite fragmente ceramice de factură romană, respectiv oase de animale.
Groapa G3
Este plasată în colţul de NV al suprafeţei Sp.1. Are formă ovoidală, cu d de cca 0,95 m. Coboară doar până la -1,20 m. S-a conturat doar prin diferenţă de culoare şi pigment arheologic, fără a fi descoperite materiale arheologice în umplutura ei.
Groapa G4 (fântâna)
Descoperită în zona centrală a suprafeţei Sp.1, are o formă circulară, cu d de 1,40 m. Materialul arheologic descoperit în umplutură a fost descoperit doar până la ad. de cca -2 m şi constă din fragmente ceramice de aceeaşi factură cu cea din locuinţa B1 (de epocă romană), fiind descoperite şi mai multe fragmente dintr-o amforetă. A fost golită până la ad. de cca. -3 m, de unde din motive de securitate a muncii nu a mai putut fi golită.
Cpl. C1
Descoperit în profilul de E a suprafeţei Sp.1, fiind probabil o locuinţă de formă rectangulară, cu latura lungă de 1,70 m. Materialul arheologic descoperit în umplutură constă în câteva fragmente de ceramică de factură romană.
M1
Descoperit pe latura de V a suprafeţei Sp.1, intră în profilul de V, fiind deschisă o casetă pentru cercetarea integrală. Este un mormânt de inhumaţie, orientat aproximativ V-E, scheletul fiind probabil un adult de sex feminin, depus alungit cu mâinile încrucişate pe bazin, iar fragmentele ceramice descoperite par să dateze din perioada medieval-timpurie (posibil sec. X).
M2
Descoperit pe latura de V a suprafeţei Sp.1, intră în profilul de V, fiind deschisă o casetă pentru cercetarea integrală. Este un mormânt de inhumaţie, orientat V-E, scheletul fiind probabil un adult de sex masculin, depus alungit cu mâinile pe lângă corp, iar în zona bazinului au fost surprinse o cataramă din fier şi o piesă de centură tot din fier, la şoldul stâng. Acestea, precum şi fragmentele ceramice descoperite par să dateze din perioada medieval-timpurie (posibil sec. X).
Complexul arheologic L1
Are o formă dreptunghiulară cu dimensiuni de 2,30 x 1,80 m, s-a conturat după scoaterea celor două morminte, care erau plasate pe laturile de N, respectiv S ale complexului. Acest complex coboară în sterilul de culoare galbenă până la cca. -1,50 m. La golire s-a observat că fundul este albiat şi nu prezintă urme de pari. Materialul arheologic descoperit în umplutura ei constă în câteva fragmente ceramice de factură romană dar şi medieval timpurie. La partea superioară fuseseră plasate mai multe elemente de construcţie, probabil reutilizate deoarece a fost găsit şi un bloc de piatră dintr-o inscripţie romană din care se mai păstrează câteva litere, pe trei rânduri (deocamdată în studiu).
După cum se poate observa din prezentarea succintă a descoperirilor, observaţiile stratigrafice permit constatarea existenţei unor nivele arheologice ce atestă locuirea medieval-timpurie în acest punct, prin descoperirea a unei locuinţe îngropate notată L1. Materialele arheologice descoperite în L1, sunt fragmente ceramice ce par să indice o datare destul de timpurie - eventual sec. X (este vorba de fragmente ceramice decorate cu puncte incizate). De asemenea, aceeaşi datare o indică şi materialele descoperite în mormintele M1 şi M2, descoperite pe laturile de N , respectiv de S ale locuinţei L1. Locuinţa medievală L1 este de plan rectangular, şi are o încăpere prevăzută cu un cuptor casnic, cu vatra arsă la roşu, plasat la colţul de NE şi care este alimentat din interiorul locuinţei.
Cercetările ne conduc spre concluzia că şi în acest punct, există urme de locuire din perioada medieval-timpurie. Considerăm că aceste complexe medieval-timpurii se circumscriu ariei mai vaste a aşezării aferente necropolei descoperită pe strada Brânduşei, ele probabil fiind încadrabile în sec.X. În ce priveşte mormintele acestea probabil că se constituie într-un caz aparte ţinând cont şi de faptul că scheletele au fost depuse pe laturile locuinţei, probabil după dezafectarea acesteia. Este posibil ca mormintele să se dateze şi dintr-o perioadă mai târzie, ulterioară locuinţei semiadâncite, dar acest lucru va putea fi stabilit mai sigur după interpretarea pieselor de echipament descoperite pe scheletul M2, aflate în curs de restaurare.
În ce priveşte locuirea romană în acest punct, avem descoperite locuinţa adâncită notată B1, respectiv pe profilul de E a fost localizată o altă locuinţă semiadâncită, care ieşea din perimetrul construibil, şi se prezenta şi afectată de o intervenţie antropică ulterioară, cu resturi de elemente de construcţie cu mortar de ciment. Din bordeiul B1, au fost scoase fragmente ceramice, material osteologic dar şi o monedă romană, aflate în curs de conservare-restaurare. De asemenea, mai avem fântâna notată G4, din care au fost scoase şi fragmente ceramice dintr-o amforetă, precum şi alte fragmente ceramice romane.
Inventarul arheologic prelevat va intra în faza de prelucrare în cadrul MNUAI.
Rezumat:
În luna mai 2007 s-au efectuat cercetări arheologice preventive pe terenul aflat în proprietatea lui Andrea Ilie amplasat pe str. Izvorului. Cercetările au confirmat existenţa unei locuiri medieval timpurii circumscrise ariei mai vaste a aşezării aferente necropolei descoperită pe strada Brânduşei, ele probabil fiind încadrabile în sec. X.