Grădiştea de Munte (Grădiştea Muncelului) | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştii | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte
Raport ID:
417
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 90397.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Orăștioara De Sus
Localitate:
Grădiștea De Munte (Grădiștea Muncelului)
Punct:
Dealul Grădiștii
Localizare:
| 90397.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gheorghiu | Gabriela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Iaroslavschi | Eugen | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Glodariu | Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Florea | Gabriel | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Săpăturile arheologice au vizat numai obiective care, prin firea lucrurilor, nu pot fi conservate, anume zona atelierelor şi hambarelor situate pe terasele VII B şi VIII A (ambele la V de zona sacră) şi terasa Sub Baie (situată pe versantul sudic al piciorului de munte).
Pe {terasa VII B} s-au deschis secţiunile I/96 şi III/96, trasate paralel cu acelea din anii anteriori, în vederea cercetării integrale a terasei. În acest sector stratigrafia se prezenta după cum urmează: humus-ul actual, stratul de cultură, umplutura terasei (practic sterilă) şi, spre marginea dinspre V a terasei, stânca nativă. Planul construcţiilor de acolo, susţinute atât de pari înfipţi în umplutura terasei, cât şi de blocuri de calcar fasonate, va fi clar abia după dezvelirea întregii terase. Materialele arheologice constau din multă ceramică (mai ales chiupuri roşii cu buza în trepte şi castroane cu picior scund), cuie cu floare mare, grâu carbonizat şi un vârf de suliţă.
Pe {terasa VIII A} s-au cercetat secţiunile II/96 şi IV/96, paralele, cu martorul firesc între ele şi cele anterioare. Stratigrafia (de sus în jos):
1. humus-ul actual (în S IV/96 şi mult pământ aruncat de pe terasa VIII);
2. nivelul II dacic marcat în acest an doar de o groapă şi un bloc de calcar;
3. nivelarea şi înălţarea terasei (pentru nivelul II);
4. nivelul I dacic;
5. umplutura terasei.
Spre vale umplutura terasei era susţinută de un parapet ce constă fie din stâncă cruţată, fie dintr-un "zid" din lespezi de micaşist legate cu pământ. Şi aici planul construcţiilor (sigur un atelier în nivelul II) urmează să fie completat în anii următori. Materialele arheologice constau din ceramică (mai ales chiupuri), un fragment din fundul unei butelii de sticlă, piese de fier (verigi de coasă, o daltă mică, etc.) şi inventarul ascuns într-o groapă a unui atelier (între ele un ciocănel, un cleşte, nicovală, dălţi, punctatoare, o cute şi piese în curs de prelucrare, în total 50 de piese).
Pe {terasa Sub Baie} s-a reluat o săpătură anterioară rămasă neterminată, procedându-se la dezvelirea construcţiei dacice din nivelul I al terasei. Ea era o locuinţă circulară cu - deocamdată - două încăperi concentrice, cu pereţi din lut bătuţ şi armat cu pari, din care s-au păstrat porţiuni de 6-6,5 m lungime, podina cu făţuiri succesive, multă ceramică întregibilă, mazăre, mei şi usturoi, ultimele trei carbonizate. După incendierea ei, dărâmăturile au fost nivelate şi peste ele s-a ridicat o construcţie romană, susţinută de stâlpi aşezaţi pe pavaje cu piatră cu fireştile lentile de lut dedesubt. Cercetarea va ###