Jupa | Comuna: mun. Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Zidină; Cetate (Peste Ziduri) | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire militară; Castru;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
mun. Caransebeş
Localitate:
Jupa
Punct:
Zidină; Cetate (Peste Ziduri)
Toponim:
Tibiscum
Localizare:
| 51038.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Balaci | Mariana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Benea | Doina | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Bunoiu | Victor | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Matei | Cosmin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Regep Vlascici | Simona | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Timoc | Călin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Cercetările arheologice întreprinse în anul 2010 au continuat la două obiective castrul mare de la Tibiscum şi în clădirea XIV din vicus-ul militar.
Castrul mare
În anul 2009 a fost a fost iniţiată cercetarea sectorului de NV a castrului mare neatinsă până acum de săpături arheologice. Pentru aceasta s-a stabilit o axă pe direcţia cuprinsă între colţul de NV al castrului şi până la colţul similar al principiei pentru a surprinde întreaga structura internă. În anul 2009, a fost identificată pe lăţime o baracă de lemn cu două faze de locuire. La 1 m spre S de secţiunea din anul 2009, a fost trasată în anul 2010, o a doua secţiune (15 x 1,50 m).
Stratigrafia este următoarea:
- 0-0,07-8 m humus vegetal;
- 0,08-0, 35 m o depunere de pământ galben steril din punct de vedere arheologic;
- 0,35-0,78 m nivel de locuire antică târzie cu pigmentaţie de cărămidă de fapt, ţigle într-un strat de pământ de culoare neagră (III);
- 0,78-1,08 m, nivel de arsură la roşu şi distrugere a unei barăcii militare (cu lăţime de cca. 7 m).
Din fundaţia barăcii se păstrează amprenta a 4 bârne (lăţime: 37 cm, 35 cm, 20 cm, 20 cm) (II); ea reprezintă faza a doua de locuire a unei barăci ridicată pe aceleaşi amplasamente; în acest nivel între m. 2-5,65 apare un drum realizat dintr-un singur rând de piatră de râu cu pietriş;
- o lentilă de lut de amenajare antică lată de 15-20 cm între cele două barăci;
- 1,08-1,25 m primul nivel de locuire a unei barăci de lemn, care a fost construită având o talpă din bârne de lemn. Construirea barăcii a avut loc spre sfârşitul domniei lui Antoninus Pius. Baraca a fost distrusă printr-un incendiu violent, moment care nu poate fi încă precizat din punct de vedere cronologic;
- 1,25-1,53 m un stat de lut de nivelare;
- 1,53-1,75 m nivel de locuire antică anterior construirii barăcilor, o construcţie din bârne de lemn incendiată şi nivelată cu urme slabe de ceramică romană şi ceramică norico-pannonică lucrată cu mâna. Nivelul prim se întinde pe toată suprafaţa secţiunii (chiar şi sub drumul antic). El se datează în prima jumătate a sec. II.
În concluzie, noile cercetări sugerează faptul că extinderea fortificaţiei mari de la Tibiscum a avut loc deja din timpul lui Antoninus Pius şi nu Marcus Aurelius, cum părea să dovedească inscripţia descoperită în principia castrului (IDR, III, 1, 130). Ea presupunea extinderea spre V cu cca. 75 de m de castrul mic din piatră a arealului ocupat de noua fortificaţie. De asemenea, în acest areal se constată în primul nivel de locuire prezenţa unei construcţii din lemn cu caracter civil, ceea ce sugerează amenajări ale vicus-ului militar, care la mijlocul sec. II a fost incendiată şi dezafectată prin nivelare pentru noile amenajări militare.
Vicus militar
În nord-vestul vicus-ului militar printr-o imagine satelitară a fost identificată o clădire de mari proporţii. Cercetările arheologice din anul 2010 au început abordarea acestui complex arheologic printr-un sondaj. Pentru aceasta a fost trasată o secţiune de 30 x 2 m pe direcţia E - V, prelungită apoi spre E cu încă 5,00 m.
Rezultatele obţinute ar fi următoarele: identificarea drumului imperial roman surprins pe o lăţime de 8,50 m cu rigole late de 0,65 cm urmate de o refacere masivă şi ridicarea nivelului cu 0,50 cm. Noul drum avea o lăţime de 6,50 m cu rigole late 1,75 m. Structura drumului imperial a fost riguros realizată după prescripţiile romane de execuţie. Drumul imperial apare între m.1-11 la adâncimea de 0,75 m.
La m. 23,50, respectiv cca. 12 m de drumul imperial apare o construcţie din piatră surprinsă doar parţial, cu colţul de N - V, al cărui zid continua spre E pe o lungime de 6,30 m. În prelungirea secţiunii, zidul continua pe toată suprafaţă, deci încă 5 m. Zidul construit din piatră de râu are o lăţime de 0,90 m. La 3,77 m de colţul de NV se afla la baza unui pilastru cu dimensiunile de 1 x 1 m, după 4 m, un al doilea pilastru cu dimensiuni similare construit din piatră de râu şi mortar.
Pentru a încerca dezvelirea complexului s-a trasat o casetă de 6 x 2,50 m spre S fiind identificate urmele unor ziduri interioare late de 0,50 m construite din piatră de râu şi mortar.
Un bogat inventar arheologic constând din ceramică, sticlă romană obiecte din fier sugerează inventarul unei clădiri cu caracter particular sau chiar a unei taverne. Se constată prezenţa mai multor nivele de locuire, care nu pot încă bine conturate cronologic.