Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2010


Descriere:

Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire militară; Castru;
Cod RAN:
| 40376.01 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
or. Râşnov
Localitate:
Râşnov
Punct:
Grădişte, Erdenburg
Toponim:
Cumidava
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Brown Elisabeth participant ArchaeoTek, Canada
Moskovitz Alex participant ArchaeoTek, Canada
Poltorak Darren participant ArchaeoTek, Canada
Mitar Cristina participant Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Dumitrescu Ion participant Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti
Bauman Ionel participant Muzeul Judeţean de Istorie Braşov
Coşuleţ Stelian participant Muzeul Judeţean de Istorie Braşov
Petculescu Liviu responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Dumbrăveanu Traian participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Lazar Attila participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Stanciu Eduard participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Rusu Aurelian participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Raport:
Şi în campania din acest an, desfăşurată în perioada 19 iulie – 03 septembrie, s-au continuat cercetările în praetentura sinistra a castrului de la Cumidava, conform programului început în anul 2006. S-a terminat de cercetat suprafaţa Sp.1, perpendiculară pe zidul de incintă, cu dimensiunile de 18 x 4 m, deschisă în prima campanie, şi s-au deschis şapte noi suprafeţe marcate Sp. 7, Sp. 8, Sp. -7, Sp. -8, Sp. -14, Sp. -15, Sp. -25, tot în praetentura sinistra, având dimensiunile standard de 6 x 4 m, distanţate între ele şi faţă de vechile suprafeţe prin martori de un metru lăţime şi s-au demontat martorii dintre suprafeţele Sp. 5 şi Sp. 6, Sp. -5 şi Sp. -6 şi Sp. 6 şi Sp. -6. În Sp.1 s-a săpat la exteriorul zidului de incintă, pe jumătate din lăţimea suprafeţei, în perimetrul ocupat de primele două şanţuri ale castrului cu zid din piatră, până la adâncimea maximă de 2,75 m. Lăţimea calculată a primului şanţ este de 5,5 m iar adâncimea faţă de nivelul bermei de 2,70 m. Între şanţul 1 şi şanţul 2 se găseşte o bermă de cca. 2 m, ţinând seama de ruptura malurilor în timpul umplerii şanţurilor după abandonarea castrului. Al doilea şanţ are lăţimea de 4,5 m şi o adâncime de 1,60 m faţă de exteriorul castrului. Suprafaţa Sp. 1 s-a oprit înaintea celui de-al treilea şanţ, secţionat şi relevat de cercetările anterioare conduse de Nicolae Gudea şi Ion I. Pop, întrucât terenul respectiv este proprietate privată. Martorul dintre suprafeţele Sp.5 şi Sp.6 corespunde unei părţi din cel de-al treilea contuberinum al primei barăci şi intervalului dintre cele două barăci. Martorii dintre suprafeţele Sp. -5 şi Sp. -6 şi Sp. 6 şi Sp. -6 corespund unor părţi ale contuberniilor 3 şi 4 ale barăcii duble. În stratul de chirpic ars depus pe nivelul primei faze a barăcilor au fost descoperite materiale arheologice dintre care menţionăm două opaiţe întregi, o teacă de pugio, un vârf de suliţă de mari dimensiuni, două vase întregi, doi denari, dintre care unul, lizibil, de la Septimius Severus şi o monedă din bronz, foarte circulată, ilizibilă. Suprafeţele Sp.7 şi Sp.8 au fost trasate în continuarea suprafeţei Sp.6, suprafeţele SP.-7 şi Sp.-8 în continuarea suprafeţei Sp.-6, suprafeţele Sp.-14 şi Sp.-15, lateral de suprafeţele Sp.-4 şi Sp.- 5, în timp ce suprafaţa Sp.-25 este dispusă lateral de suprafaţa Sp.-15, spre zidul de incintă a laturii nord-vestice a fortificaţiei. În suprafeţele Sp.7 şi Sp.8, Sp.-7 şi Sp.-8, au fost cercetate contuberniile 5, 6, 7, 8 ale primei barăci, respectiv barăcii duble şi a intervalului dintre acestea. Aşa cum era de aşteptat, stratigrafia este identică cu cea descoperită în cercetările anterioare ca şi dimensiunile contuberniilor, de cca. 3,70 x 3,70 m, calculate la interior. Intervalul dintre barăci se menţine constant cu lăţimea de cca. 1 m. Suprafeţele Sp.-15. Sp.-15 şi Sp.-25 au continuat cercetarea clădirii fragmentare din zid de piatra, identificată de Nicolae Gudea şi Ion I. Pop şi a barăcii cu pereţi din lemn din faza de construcţie anterioară. Zidurile lungi ale clădirii din piatră au fost tăiate la 6,30 metri de un şanţ transversal modern, probabil o secţiune executată de Mihail Macrea, rămasă neacoperită şi din care localnicii au scos piatra zidului. În Sp.-25 continuă temelia zidului sudic al clădirii pe o lungime de 3 m, deci, până în prezent, el a fost identificat pe lungime de 10,30 m. În campania următoare se va continua cercetarea planul complet al clădirii. Sub clădirea de piatră au fost identificate contubernii ale barăcii duble. Şanţul transversal modern care taie zidurile clădirii de piatră în suprafaţa Sp.-14 şi suprafaţa Sp.-15, afectează locul unde ar fi trebuit să fie amplasat peretele unei a treia barăci dacă se respectă lăţimea intervalului de 1,30 m. În suprafaţa Sp.-25 a fost identificat traseul şanţului de implantare a peretelui unei barăci paralele cu baraca dublă. Dacă acceptăm că intervalul dintre barăci se menţine constant de 1,30 m, rezultă că dimensiunea interioară a acestei a treia barăci este tot de 3,70 x 3,70 m. În suprafaţa Sp.-25 nu există indicii care să precizeze dacă această a treia baracă este simplă sau dublă. Straturile arheologice romane, corespunzând celor două faze de utilizare sunt puternic deranjate de intervenţii ulterioare. În această campanie s-au descoperit materiale arheologice de sec. IV p.Ch.- fibulă cu buton în formă de ceapă şi ceramică cenuşie tip Sântana de Mureş – precum şi ceramică medieval timpurie. Săpătura în suprafeţe din zona barăcilor a oferit, aşa cum era de aşteptat, un bogat material arheologic. Ca şi în campania trecută piesele mai deosebite, de metal sau ceramică întreagă – vase, opaiţe – au fost descoperite cu precădere în interiorul barăcilor, cum în spaţiile dintre barăci a fost descoperită o mare cantitate de ceramică fragmentară. În cea ce priveşte monedele menţionăm denari de la Domitianus, Antoninus Pius, Septimius Severus precum şi monedă de bronz de la Traianus dar şi de la alţi împăraţi. Datorită stării de conservare precare piesele nu au putut fi identificate, operatiune pe care sperăm să o putem efectua după restaurare. Dintre podoabele romane sunt de amintit: o fibulă din fier, un inel cu cheie din bronz, ace de bronz şi os. Piesele militare sunt şi ele bine reprezentate: două vârfuri de suliţă foliforme, o teacă de pugio amintită mai sus, un fragment de crista de coif din bronz tăiat cu dalta în vederea retopirii, proiectile de praştie din lut, o cataramă rotundă din bronz, fragmentară, de tipul Ringschnalle, o placă de centiron ajurată, o lumella decorată a niello. Printre obiectele din metal, alături de numeroase cuie, piroane şi balamale folosite la construcţii, se remarcă un număr important de piese de casetă din bronz şi fier - plăci şi mecanisme de broască, chei-un creuzet din fier pentru turnat. Alături de o mare cantitate de ceramică fragmentară au fost descoperite multe vase întregi sau întregibile, unele cu slip roşu: oale, străchini, farfurii roşii şi cenuşii, mortaria, ulcioare, căni. Cele mai multe dintre opaiţe se încadrează în doar două tipuri, unul lucrat la roată, fapt ce sugerează existenţa unui centru de producţie local. Un opaiţ fragmentar, din pastă caolinată, este specific atelierelor din zona Dunării de Jos. Vasele din sticlă, chiar dacă fragmentare, sunt şi ele bine reprezentate: lacrimarii cu baza rotundă şi pătrată, boluri de mari dimensiuni, dacă apreciem aceasta după un mâner din sticlă de culoare galben-maronie, vas împortat la Râşnov şi probabil produs într-un centru nord african ş.a. În campania din anul 2011 se va epuiza cercetarea primelor două barăci relevate şi se va extinde cercetatrea spre NV până la via sagularis, pentru a se putea preciza planul celei de a treia barăci identificate în 2010.