Şagu | Judeţ: Arad | Punct: Sit A1_1 – traseu autostradă km 19+900 - 20+620 | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4669
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 12153.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Șagu
Localitate:
Șagu
Punct:
Sit A1_1 – Traseu Autostradă Km 19+900 - 20+620
Localizare:
| 12153.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pascu Hurezan | George | responsabil | Complexul Muzeal Arad |
| Mărginean | Florin | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Sava | Victor | participant | Complexul Muzeal Arad |
Raport:
Dezvoltarea infrastructurii din judeţul Arad a adus numeroase beneficii arheologiei, astfel că din anul 2006 şi până în 2009, au fost identificate şi repertoriate peste 50 de noi situri în urma evaluărilor de teren efectuate pentru viitorul tronson de autostrada care leagă Nădlacul de Timişoara, parte a coridorului IV european. Printre aceste situri se numără şi cel din hotarul comunei Şagu, descoperit în urma diagnosticului arheologic efectuat în anul 2007.
Cercetarea arheologică preventivă a fost determinată de necesitatea descărcării de sarcină arheologică a sitului identificat în hotarul comunei Şagu, situat pe viitorul tronson al autostrăzii Arad-Timişoara, între kilometrii 0+19.900 – 0+20.620. Localitatea Şagu se află situată la aproximativ 15 km sud de municipiul Arad, pe drumul european Arad-Timişoara. Din punct de vedere al reliefului, localitatea Şagu se plasează în Câmpia de Vest a României, subunitatea Câmpia Aradului.
În urma repetatelor cercetări de suprafaţă a fost observat faptul că situl se desfăşoară pe prima terasă a unei foste albii (sau a unui fost braţ) al Mureşului. Amplasamentul este ideal, şansele unei eventuale inundaţii sunt minime, totodată locul este ferit de vânt, iar vizibilitatea este foarte bună, în special spre N. Măsurătorile efectuate în 2009 confirmă, în parte, dimensiunile redate în raportul de diagnostic arheologic pentru autostrada Arad-Timişoara. Situl a fost localizat la 200 m sud de jumătatea distanţei dintre Şagu şi Cruceni, pe şoseaua ce uneşte cele două localităţi.
Din raportul întocmit de către specialiştii Complexului Muzeal Arad (P. Hügel, G. P. Hurezan, Fl. Mărginean, Zs. Kopeczny) aflăm că situl se desfăşoară, pe lungime, între kilometrii 0+19.900 – 0+20.620 m, iar suprafaţa estimată a întregului sit se ridică la 357.700 m2 (720 x 496 m; 35,77 ha). Din situl multistratigrafic au fost recoltate fragmente ceramice de râşniţă şi bucăţi de chirpic databile în secolele III - V p.Chr., precum şi ceramică, un cuţitaş de fier şi o scăriţă de şa databile în perioada secolelor X – XIII p.Chr. Doi ani mai târziu, în 2009, cu ocazia expertizei arheologice în vederea amplasării unui deponeu pentru pământ, Fl. Mărginean şi V. Sava au efectuat cercetări de suprafaţă a zonei sitului. Astfel au fost strânse numeroase fragmente ceramice ce aparţin epocii târzii a bronzului, câteva fragmente tipice pentru secolele III - V p.Chr. şi X - XIII p.Chr. Din punct de vedere al cantităţii ceramicii descoperite, cea mai mare parte aparţine epocii târzii a bronzului (BD), celelalte două epoci (secolele III - V p.Chr. şi X - XIII p.Chr.) sunt reprezentate prin câteva fragmente atipice. Maxima densitate a ceramicii se situează în perimetrul sud-estic, pe o suprafaţă de 100 x 100 m.
Conform metodologiei stabilite de către coordonatorul ştiinţific al tronsonului de autostradă Arad - Timişoara, Dr. Florin Draşovean (Muzeul Banatului Timişoara), decaparea s-a efectuat mecanizat. Astfel, a fost decapat stratul vegetal (grosime aproximativă de 0,40 m) de pe o suprafaţă de 720 x 40 m (28.800 m2 , 2,88 ha).
Au fost descoperite 321 de complexe arheologice (numerotate de la 1 la 321 – Cx_1/Cx_321). Dintre acestea au fost descoperite 13 complexe ce aparţin secolelor III - V p.Chr., iar 308 aparţin epocii târzii a bronzului (BD şi HA1).
În urma decapării s-a putut constata faptul că pe toată suprafaţa sitului, nivelul arheologic de cultură s-a păstrat, într-o oarecare măsură (marea majoritate a complexelor au fost răvăşite de plug, printre fragmentele ceramice ale epocii bronzului au apărut şi fragmente ceramice moderne), pe doar 90 m (0+20.230 – 0+20.320 m). În aceşti 90 de m fost descoperite 41 de complexe ce aparţin epocii târzii a bronzului. Printre acestea se numără vetre şi aglomerări de fragmente ceramice. Restul nivelului de cultură de pe suprafaţa sitului a fost distrus de către lucrările agricole moderne, care au putut fi observabile până la –0,60 m. Pe toată suprafaţa sitului sterilul arheologic (lutul galben) a apărut la o adâncime variabilă, cuprinsă între –0,60 m şi 0,75 m.
Dintre toate complexele arheologice săpate se remarcă Cx_39; Cx_78; Cx_85; Cx_92; Cx_149; Cx_180; Cx_184. Aceste se remarcă faţă de majoritatea descoperirilor prin faptul că în ele au fost identificate numeroase resturi de cuptoare, greutăţi de lut sau ceramică. Inedit este faptul că în toate aceste gropi au fost descoperite numeroase părţi de cuptoare decorate.
Cpl39 reprezintă o groapă menajeră, în care au fost identificate două vase mari bitronconice, decorate prin tehnica canelării, o căniţă întreagă şi bucăţi dintr-un alt vas mare de provizii. Importanţa acestor descoperiri se reflectă atât în valoarea patrimonială a recipientelor ceramice, cât şi din punct de vedere al cronologiei relative. Aceste tipuri de vase decorate cu caneluri dispuse în ghirlandă reprezintă un element de datare sigur, el fiind specific etapei HA1.
Printre descoperirile cele mai interesante se numără şi cpl72, care reprezintă o groapă menajeră în care au fost depuse numeroase bucăţi din pereţii unor locuinţe. Importanţa acestor artefacte rezidă în posibilitatea de a reconstituii modalitatea de construcţie a locuinţei respective. Aceasta s-a putut realiza datorită numeroaselor impresiuni de crengi şi scânduri prezente pe aceste bucăţi de pereţi.
Una dintre cele mai interesante descoperiri o reprezintă cpl81. În această groapă au fost identificate resturile unui cuptor de ars ceramică, împreună cu un lot de vase ceramice (o parte dintre acestea sunt rebuturi) şi greutăţi de lut. Resturile de cuptor şi ceramică au fost aruncate în această groapă în urma unei „defecţiuni tehnice”, care a survenit probabil în timpul arderii lotului de ceramică. În concluzie cpl81 reprezintă o groapă în care a fost dezafectat un cuptor de ars ceramică, împreună cu un lot de ceramică.
Descoperirile efectuate certifică existenţa a trei orizonturi cronologice. Cel mai timpuriu orizont este cel reprezentat prin descoperirile din epoca târzie a bronzului (BD), fiind urmat de HA1 şi de cel din secolele III - V p.Chr. Din unităţile arheologice descoperite şi săpate până în prezent se poate afirma că cele mai multe descoperiri aparţin orizontului cronologic HA1.
În zona centrală a aşezării au fost descoperite două complexe arheologice care se întretaie şi în care au fost descoperite artefacte ce reprezintă indicatori precişi ai cronologiei relative. Aceste complexe sunt Cx_154 şi Cx_155. În Cx_154 au fost descoperite câteva recipiente întregibile, câteva dintre acestea sunt ca şi coloristică roşii la interior, gri la exterior. Aceste recipiente aparţin unei faze incipiente a HA2, iar fragmentele ceramice descoperite în Cx_155 aparţin HA1.
Săpătura extinsă a unui asemenea sit duce la o mai bună cunoaştere a finalului epocii bronzului din Banat şi Crişana, iar surprinderea orizonturilor cronologice BD şi HA1 oferă o mai bună cunoaştere a cronologiei relative.
Toate descoperirile efectuate până în prezent arată importanţa acestui sit în rafinarea cronologiei relative a finalului epocii bronzului din această zonă. Pe lângă aceasta situl oferă informaţii vaste cu privire la habitatul acestei comunităţi, îndeletnicirile acestor oameni, organizarea internă a aşezării şi nu în ultimul rând asupra credinţelor magice ale acestei comunităţi umane.