Şinca Nouă | Judeţ: Braşov | Punct: Şinca Nouă III - Podul Chirbii | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire sezonieră;
Cod RAN:
| 41658.02 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
Şinca Nouă
Localitate:
Şinca Nouă
Punct:
Şinca Nouă III - Podul Chirbii
Localizare:
| 41658.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cârstina | Ovidiu | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Iamandi | Daniela | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Ştefănescu | Radu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Cârciumaru | Marin | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţu | Elena Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Rogozea | Octavian | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
În localitatea Şinca Nouă, au fost descoperite, începând cu anul 2008, trei puncte paleolitice1.
Cel de-al treilea punct a fost descoperit în anul 2010, denumit Şinca Nouă III-Podul Chirbii. Materialele arheologice sunt reprezentate doar prin piese litice care nu sunt în corelaţie cu ceramică sau alte artefacte post-paleolitice. Tehno-tipologic, acestea sunt diferite de materialele litice descoperite în celelalte două puncte.
Scopul săpăturilor din anul 2011 a fost identificarea situaţiei stratigrafice din acest punct şi definirea pieselor litice descoperite. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia este similară cu cea analizată în punctul Şinca Nouă II. Oferim în continuare succesiunea stratigrafică observată în secţiunea nr. 1 de 4 m.p.:
- 1. orizont A al solului actuat;
- 2. sediment lutos, foarte compact, care în partea inferioară penetrează stratul următor sub forma unor pene de gheaţă incipiente; culoarea este gălbui deschis;
- 3. strat lutos argilor, penetrat de stratul superior, de culoare gălbui-roşcat;
- 4. strat cu structură glomerulară cu desprinderi prismatice, de culoare brun;
- 5. strat lutos de culoare gălbui-brun;
- 6. strat lutos-argilos cu structură glomerulară, brun închis, cu aport de pietrişuri rulate.
După analiza materialului litic descoperit pe întreaga suprafaţă a terenului, de cele mai multe ori remaniate de activităţile agricole, situaţia arheologică este inedită. Majoritatea pieselor litice descoperite sunt debitate din gresie silicioasă şi, într-o mai mică măsură din silex maroniu de foarte bună calitate. Produsele descoperite sunt reprezentate de lame, aşchii de reamenajare a suprafeţei de debitaj şi a planurilor de lovire, lamele şi deşeuri de debitaj. În general, lamele au o foarte bună regularitate a nervurilor şi marginilor. Lamele debitate din gresie silicioasă prezintă accidente de debitaj de tip outrepassé, de aceea au un profil foarte curbat. Lamele sunt debitate prin percuţie moale directă şi indirectă, iar aşchiile prin percuţie dură directă.
Au fost descoperite două nuclee: unul din silex şi celălalt din gresie silicifiată, ambele foarte interesante din punct de vedere tehnologic. Aşa de exemplu, nucleul din silex este exploatat pe doua suprafete opuse, fiecare din ele avand negative unipolare. Se poate identifica cu usurinţă regularitatea lamelor care au fost debitate din acest nucleu.
Componenţa generală a materialului litic descoperit ne îndeamnă să credem că acesta a fost debitat în sit. Tipurile de percuţie şi regularitatea lamelor sugerează apartenenţa pieselor unei culturi postpaleolitice, probabil neolitic sau chiar o perioadă mai târzie. Deşi a fost prospectată întreaga supărafaţă, nu a fost descoperit niciun fragment ceramic. Prin urmare, ne aflăm în faţa unei situaţii deosebite: descoperire de materiale litice postpaleolitice, dar fără obiecte ceramice care să ofere o încadare mai clară. Este foarte probabil ca punctul cercetat să reprezinte doar o zonă pentru cioplirea materialului litic, iar aşezarea să fie situată în apropierea ei. Din această perspectivă, cercetările trebuie continuate şi în anii următori în această zonă.