Răcarii de Jos | Comuna: Brădeşti | Judeţ: Dolj | Punct: Castru | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Hallstatt; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 71108.02 |
Județ:
Dolj
Unitate administrativă:
Brădeşti
Localitate:
Răcarii de Jos
Punct:
Castru
Localizare:
| 71108.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bondoc | Dorel | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
| Filip | Gabriela | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Săpăturile arheologice de pe şantierul Răcari, campania 2012 s-au desfăşurat în perioada 1 iunie - 13 iulie. Fondurile băneşti destinate cercetării au fost alocate Muzeului Olteniei Craiova pe bază de proiect, de către Consiliul Judeţean Dolj, iar forţa de muncă a fost angajată de pe plan local. La săpături a participat dna Gabriela Filip, absolventă a Facultăţii de Istorie din Alba-Iulia.
Fiind vorba despre unul dintre cele mai importante monumente arheologice de pe teritoriul judeţului Dolj, castrului roman de la Răcari1 i s-a acordat o atenţie specială şi în campania de săpături arheologice din anul 2012.
Concret, cercetările din anul 2012 s-au concentrat în colţul de nord-vest al castrului, de o parte şi de alta a turnului pus în evidenţă în campania anterioară2. Am evitat o săpătură în interiorul castrului, în vederea pregătirii terenului pentru operaţiunea de scanare geo-fizică. Castrul are forma unui dreptunghi (170 x 141 m) cu colţurile rotunjite, fapt ce a putut fi verificat şi anul acesta.
În continuarea celor începute în anul 2011 (secţionarea sistemului defensiv în faţa turnului din colţul de nord-vest al castrului, cercetarea şi dezvelirea totală a acestui turn urmată de conservarea primară a ruinelor sale), în anul 2013 am procedat la cercetarea zidului de incintă de o parte şi de alta a turnului. Acest lucru s-a făcut prin săparea mai multor sondaje perpendiculare pe zid, urmate de demontarea martorilor de pământ păstraţi între ele. Toate acestea au condus până la urmă la dezvelirea zidului pe o lungime semnificativă. Cercetarea făcută ne-a permis mai multe constatări, după cum urmează.
Zidul castrului atât cât s-a mai păstrat, a apărut la o adâncime de 0,50-0,60 m faţă de actualul nivel de călcare, fiind cumplit devastat din cauza spolierii pietrei de către localnici în epoca modernă. A fost vizată în special piatra de calcar din paramentul exterior şi cel interior, putând fi observate inclusiv şanţurile săpate în vederea extragerii sale din zid. Într-o mai bună măsură s-a păstrat emplectonul (a cărui compoziţie nu interesa pe cei aflaţi în căutarea pietrei), alcătuit de pietre de râu, sâgă, pietre mici de calcar, mai rar fragmente de ţigle şi cărămizi. În special, zidul de pe latura de nord s-a păstrat într-o stare de conservare mediocră. Aceste distrugeri se datorează în bună măsură şi faptului că în urma cercetărilor mai vechi (Tocilescu-Polonic, Gr. Florescu), edificiile descoperite au fost lăsate fără pază sau fără o protecţie minimală. Traseul zidului castrului s-a putut totuşi contura mulţumitor după pietrele din temelia sa, dispuse oarecum regulat.
Situaţia se prezintă sensibil diferit pe latura de vest a castrului, unde zidul s-a păstrat pe o înălţime de cca. 0,70 m. Temelia sa a fost realizată din lespezi de sâgă dispuse orizontal una peste alta şi legate cu mortar. Pe alocuri sunt vizibile şi porţiuni din cei doi paramenţi (interior şi exterior). Grosimea zidului de o parte şi de alta a turnului din colţul de nord-vest al castrului este invariabil de 1,10 m. În spatele zidului s-a putut deosebi drumul de rond sub forma unei platforme netedă şi bine tasată. Odată evidenţiat, în vederea protejării sale, zidul a fost supus operaţiunii de conservare primară, astfel încât în prezent traseul său se prezintă într-o stare stabilă.
În campania de săpături din anul 2012 a putut fi observat pentru întâia oară, în exteriorul zidului de incintă, o amenajare realizată din pietre de râu, sâgă şi fragmente de cărămizi, sub forma unui drum exterior (prefer să nu folosesc termenul de berma). Lăţimea acestui drum exterior incintei este de 0,60 m. Deşi am mai procedat la secţionarea sistemului defensiv al castrului şi în alte campanii de săpături anterioare, drumul exterior nu a putut fi pus în evidenţă atunci, din cauza distrugerilor provocate de săpăturile pe lângă ziduri făcute la finele secolului XIX sau în deceniul al treilea al secolului trecut.
Dintre obiectele descoperite în campania de săpături arheologice din anul 2013, sunt de menţionat: vase, opaiţe, obiecte de fier şi obiecte de bronz. Din aşezarea civilă, de la nord şi vest de castru au fost recuperate mai multe fragmente de vase ceramice, obiecte de os şi fier.
Tot în timpul campaniei de săpături arheologice din anul 2012 s-a procedat la scanarea geo-fizică a întreg perimetrului castrului. Cu excepţia zonelor afectate de săpăturile mai vechi sau mai recente, terenul a putut fi scanat fără probleme. Rezultatele obţinute sunt de natură a pune în evidenţă distribuţia spaţială interioară, printr-o metodă non-invazivă şi non-distructivă, binecunoscută şi practicată şi în alte locuri.
Întreg perimetrul castrului a fost curăţat şi igienizat. Vegetaţia deasă şi înaltă a fost tăiată, gunoaiele au fost ridicate şi s-au luat măsuri în vederea prevenirii depunerii lor din nou. Pământul rezultat din vechile săpături şi lăsat în faţa turnului din colţul de nord-vest a fost evacuat. Toate acestea, alături de măsurile de protecţie aplicate (conservare primară), se încadrează în planurile şi intenţiile Muzeului Olteniei Craiova şi Consiliului Judeţean Dolj, de a pune în valoare ruinele castrului de la Răcari, prin introducerea sa în circuitul turistic.
[Dorel Bondoc]
Note:
1.
1. D. Bondoc, N. Gudea, Castrul roman de la Răcari. Încercare de monografie, Cluj-Napoca 2009.
2. Bondoc, în CCA 2012, p. 114-115.