.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Jupa | Comuna: Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Cetate | Anul: 1999

Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Tibiscum - „Cetate”
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Caransebeş
Localitate:
Jupa
Punct:
Cetate
Localizare:
| 51038.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Benea Doina participant Universitatea de Vest, Timişoara
Crânguş Mariana participant Universitatea de Vest, Timişoara
Regep Vlascici Simona participant Universitatea de Vest, Timişoara
Timoc Călin participant Universitatea de Vest, Timişoara
Raport:
Castru. Principia Cercetările arheologice au continuat în anul 1999 prin dezvelirea unei suprafeţe. Întrucât edificiul a fost dezvelit până la adâncimea de 0,60 m. Cercetările efectuate încă din anul 1996 au identificat urmele unei fortificaţii de pământ (III). Această fortificaţie construită concomitent cu castrul mic de piatră (II) a fost ridicată la S de fortificaţie. Cercetările din 1999 au identificat urmele unei construcţii din pământ cu pereţii tencuiţi, delimitată spre NE de o stradelă. Materialul arheologic puţin permite o datare cuprinsă între epoca Hadrian - Marcus Aurelius. Castrul Mare Edificiul IV. Construcţia cercetată anterior parţial de către M. Moga este amplasată pe direcţia N - S imediat lângă Porta Praetoria a castrului mare. Cercetările au constat dintr-o secţiune SI (7,80 x 1,50 m) prelungită ulterior până la zidul de incintă al castrului mare. Secţiunea era amplasată la 35m de Porta Praetoria. Primele observaţii sunt importante pentru etapele de locuire ale castrului mare – sub zidul nordic al edificiului IV a fost descoperit un zid al unui turn de curtină 3,75 x 4,75 m construit în tehnica opus quadratum. Construcţia datează din prima fază de existenţă a castrului mare (secolele II - III). Materialul arheologic descoperit la acest nivel este puţin atipic (câteva vârfuri de săgeţi, un fragment de plăcuţă votivă din lut). După desfăşurarea acestui turn prin demantelare a fost ridicat edificiul IV, prin nivelarea stratului de dărâmături; noua construcţie avea o lăţime de 4,50 m. Săpăturile reduse ca suprafaţă nu au permis alte observaţii. Vicus-ul militar În 1999 cercetările arheologice au vizat continuarea cercetărilor la Clădirea III, care a fost dezvelită anterior de către M. Moga. Întrucât materialul arheologic descoperit şi nici destinaţia clădirii nu au fost identificate săpăturile au fost reluate în anul 1996. Totodată la V de Clădirea III a fost trasată o secţiune, care a permis identificarea unei trame stradale pe direcţia N - S şi care datează din prima jumătate a secolului. Cercetările efectuate în anul 1999, la Clădirea III şi-au propus realizarea unei secţiuni de control în încăperea 2, prilej cu care s-au descoperit mai multe nivele de locuire aparţinând unor clădiri din lemn (3) şi două din piatră. Concluziile preliminare în acest sector evidenţiază un material extrem de interesant databil mai ales în prima jumătate a secolului II, care aparţinea primei trame stradale a vicus-ului militar (aflată cu cca. 20 m spre vest de strada pavată cu dale, corespunzătoare secolului III). Asupra destinaţiei edificiului III nu se pot face în acest moment presupuneri, pare a avea un caracter public. În continuarea Secţiunii I/96 a fost trasată o prelungire de 20 x 2 m şi care a avut avantajul de a identifica (în această zonă neatinsă de săpături anterioare) mai multe nivele de locuire din lemn (V), aparţinând unor barăci, ce delimitau spre V stradela din piatră observată în anul 1996. După abandonarea acestei stradele parţial deasupra ei a fost ridicat un atelier de sticlă specializat pentru producţia de mărgele. La V de acesta în Prelungirea SI/1996 un atelier de prelucrarea bronzului. Materialul arheologic constă din ceramică romană, TS, monede şi fibule din bronz asigurând datarea complexelor în secolele II - III.