Recaş | Judeţ: Timiş | Punct: Sit 4 – km. 61+640 – 61+740 | Anul: 2014


Descriere:

Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Perioadă neprecizată;
Epoci:
Perioadă neprecizată;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 158323.08 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Recaş
Localitate:
Recaş
Punct:
Sit 4 – km. 61+640 – 61+740
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Hamzu Adrian participant Muzeul Banatului, Timişoara
Tănase Daniela participant Muzeul Banatului, Timişoara
Bălărie Andrei participant Muzeul Banatului, Timişoara
Georgescu Andrei participant Muzeul Banatului, Timişoara
Talagiu Andrei participant Instiuție Nedefinită
Leonti Iulian participant Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Gindele Robert participant Muzeul Judeţean Satu Mare
Colţeanu Petrică Ionuţ participant SC Vanderlay SRL Hunedoara
Petcu Radu participant Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_
Raport:
Construirea lotului 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj a impus realizarea unei evaluări a potenţialului arheologic între km 54+000 – 79+625, pe teritoriul comunei Remetea Mare, a oraşului Recaş, a comunei Topolovăţu Mare şi a comunei Belinţ. Obiectivul evaluării a fost determinarea prezenţei sau absenţei siturilor arheologice în zona afectată de lucrările de construire a autostrăzii. În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, cercetarea a urmărit distribuţia spaţială a acestora, stratigrafia zonei, precum şi caracterul şi starea lor de conservare. Diagnosticul intruziv pe traseul autostrăzii Autostrăzii Timişoara-Lugoj, Lot 2 (Km 54+000 - 79+625) a fost realizat prin efectuarea unor secţiuni stratigrafice mecanizate, cu dimensiuni de 10x2 m, acestea fiind prelungite unde s-a considerat că este necesar. Distanţa între secţiuni a fost de 50 m, acestea fiind îndesite în zonele unde s-au identificat situri sau în zonele cu presupus potenţial arheologic. Pe tronsonul studiat au fost trasate în total 802 de secţiuni, din punct de vedere statistic o secţiune la o distanţă de 30 m. Sit 4 – km. 61+640 – 61+740 (oraş Recaş). Fortificaţie liniară din pământ. Valul de pământ secţionat de ductul autostrăzii se observă foarte bine în suprafaţă. Terenul actualmente este folosit ca păşune. Are direcţia nord-sud şi se poate urmări pe cca. 300 m atât la nord, cât şi la sud de autostradă. La suprafaţă are o lăţime de 9-10 m. Valul a fost tăiat pe lăţime, cu două secţiuni cu lungimea de 30 m (S525 şi S524), fiind curăţată şi cercetată arheologic secţiunea S525. S525 (30 m, cu numerotarea metrilor de la est la vest). Stratul arabil are o grosime de 35-40 cm. Sub stratul arabil se distinge un strat nederanjat, de humus, cu o grosime de 18-20 cm (până la adâncimea de 40-60 cm). Acest strat, foarte probabil, a fost cultivat în perioada comunistă. Între metrii 13-19 ai secţiunii, la adâncimea de 60 de cm, se conturează umplutura valului, care constă într-un sol de o textură şi consistenţă foarte clar deosebită de solul nederanjat. Umplutura este compactă, se poate observa că a fost tasată, are o culoare brun-deschisă, cu pigmenţi de chirpici şi pigmenţi de cărbune de lemn. În faza de diagnostic valul nu a fost desfiinţat, secţiunea fiind adâncită în vecinătatea vestică a valului, unde între metrii 20-25, la adâncimea de 80 cm s-a conturat în plan o intruziune print-o umplutură cenuşiu-brună. La o adâncime de 145 cm s-a constatat în profilul secţiunii, că din această zonă a fost extras pământ pentru înălţarea valului. Groapa de împrumut are o formă neregulată şi se adânceşte până la 140 cm. Pe parcursul diagnosticului arheologic nu a fost identificat vreun şanţ care să poată fi legat de valul descoperit.
Bibliografie: