Veţel | Judeţ: Hunedoara | Punct: Micia | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Barbu | Ioana Lucia | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Barbu | Marius Gheorghe | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Simion | Mihaela | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian | Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vleja | Decebal | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
I Premise
Aşezarea romană Micia este situată pe malul de S al Mureşului, la circa 3 km faţă de defileul Brănişca, cel mai îngust loc al văii râului. Ea este alcătuită din castrul auxiliar cu o suprafaţă de aproximativ 7,2 ha şi din aşezarea civilă adiacentă (inclusiv necropolele) extinsă pe mai mult de 15 ha. Aflată într-un punct obligatoriu de trecere al căi de comunicaţie ce leagă Podişul Transilvaniei de Câmpia Tisei, aşezarea a jucat un rol strategic de primă mână în cadrul sistemului de apărare al Daciei. Dar tot datorită poziţiei sale ea a suferit în epoca modernă o serie de distrugeri. Astfel, centrul său este intersectat de calea ferată dublă Arad - Deva şi de şoseaua naţională dintre aceleaşi localităţi. Cu toate acestea, părţile rămase, zona de N şi o parte din jumătatea de sud, permit încă o cercetare de mare amploare a acestui obiectiv arheologic.
II Istoricul Cercetării -nota 2
2013 – A fost deschis un nou sector de cercetare denumit convenţional NE Amfiteatru, în funcţie de poziţionarea sa faţă de Amfiteatrul de la Micia. Au fost identificate şi cercetate un nr. de 30 de complexe arheologice datate în epocă romană precum şi un nivel corespunzator amenajării zonei în perioadă modernă – contemporană constând într-un drum de deservire agricol. Pe baza rezultatelor cercetării din campania de anul acesta se pot emite o serie de consideraţii stratigrafice care vin să îmbogăţească şi să rafineze cunoştinţele actuale despre evoluţia aşezării civile de la Micia de-a lungul epocii romane. Astfel, a fost identificat un nivel corespunzator celei de-a doua jumătăţi a secolului al III –lea p. Chr. cu două faze disticte. Cercetarea s-a oprit pe un nivel de distrugere ce suprapune nivelul corespunzător secolului II p. Chr., semnalat şi de cercetările anterioare şi pus în legătură cu distrugerea Miciei în timpul războaielor marcomanice. Complexele cercetate constau în două locuinţe, surprinse parţial, cu podele din mortar, suprapuse de nivelul de distrugere, o serie de gropi, o vatră, elemente constitutive a unui edificiu de mari dimensiuni aflat în imediata vecinătate, precum şi o structură, delimitată de un şanţ sigilat în antichitate peste care au fost depuse capete de ierbibore.
2014 - .A continuat investigaţia arheologică în sectorul NE Amfiteatru, finalizandu-se cercetarea celor 30 de complexe identificate anul anterior. S-a extins aria de cercetare către Est prin două casete de 4 x 4 m. În zona cercetată anterior, în campania din 2013, a fost identificat primul nivel de ocupare a spaţiului în epocă romană, constând în locuinţe şi amenajări realizate din lemn, fiind identificată o structură din perioada anterioară (preistorie). Au fost puse în evidenţă complexe şi amenajări datate în următoarele perioade istorice – perioada sec. VII-IX p. Chr, perioada sec. IV – V p. Chr., perioada romană şi au fost identificate doar indicii ale preznţei unei structuri anterioare epocii romane (preistorie). (Pl. 1 – Pl. 3)
2015 – în lipsa finanţării cercetărilor arheologice de teren de către MC precum şi datorită incongruenţei legislative şi a politicii interne din cadrul MNIR în ceea ce priveşte modalitatea de a angaja personal necalificat sezonier, nu au fost realizate cercetări arheologice efective. Finanţarea oferită de MNIR din fonduri proprii a fost utilizată pentru realizarea unor prospecţiuni nonintruzive (magnetometrie) pentru suprafaţa de nord cuprinsă între castru şi amfiteatru (cca 1,6 ha) cu rezultate extrem de promiţătoare. Au fost evidenţiate o serie de clădiri şi anomalii ce aduc date noi cu privire la planul Miciei Antice. (Pl.4)
2016 - A fost extinsă suprafaţa cercetată în campaniile anterioare, prin prelungirea S1/2013 cu 16 m către N, în vederea verificării unei anomalii sesizate pe fotografiile satelitare şi pe documentaţia aero-fotografică. S-a continuat investigarea complexelor stabilindu-se legătura cu complexele identificate în campaniile anterioare. S-a constatat continuarea, în suprafaţa extinsă, a zonei de depunere de oase de animale în conexiune cu fragmente ceramică, descoperită îniţial în 2013 (Cx 7/2013). A fost identificat un drum, cu o lăţime de 6,00 m., având în costrucţie inclusiv material roman, aflat în poziţie secundară, utilizarea sa, în forma identificată, fiind datată în perioada contemporană. S-a continuat întegistrarea stratigrafică în detaliu, pentru realizarea unui model stratigrafic cuprinzător, pentru sectorul cercetat.
III Campania de cercetări arheologice sistematice 2017
III.1 Aspecte Organizatorice
Cercetarea arheologică sistematică din Campania 2017 a avut ca scop prezervarea şi investigare, prin mijloace specifice, a potenţialului arheologic al sitului. Este vorba despre descoperirea, înregistrarea, conservarea şi studierea, respectiv valorificarea informaţiei istorico-arheologice obţinute prin cercetarea exhaustivă a complexelor arheologice din sectorul Nord-Est Amfiteatru.
Colectivul de cercetare, în teren, a fost compus din: Mihaela Simion (MNIR), responsabil ştiinţific, Decebal Vleja(MNIR), Marius Barbu (MCDR), Costin –Daniel Ţuţuianu (MCDR), Ioana Barbu (MCDR). La campania din anul 2017 au mai participat dr. Elvira Safta şi dr. Ionuţ Bocan (MNIR). Investigaţiile magnetometrice au fost realizate de dr. Alexandru Popa. Investigaţiile arheologice aeriene au fost coordonate de Dan Ştefan. Campania de cercetări arheologice a început pe data de 1 august 2016 şi s-a finalizat pe data de 31 octombrie 2016. În vederea realizării măsurătorilor arheometrice şi a organizarii evenimentelor de diseminare, popularizare a sitului şi educaţie pentru patrimoniu, perioada de cercetare a fost completată cu intervalul 22 septembrie – 11 octombrie.
Cercetarea din Campania 2017 a fost finanţată din fonduri proprii de Muzeul Naţional de Istorie a României cu suma de 25000 lei. În urma compeţiţiei de proiecte pentru obţinerea finanţării de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a fost obţinută suma de 25000 lei, derulată prin Muzeul Naţional de Istorie a României, în calitate de instituţie organizatoare.
III.2. Metodologia de cercetare
Pornind de la secţiunea magistrală deschisă în 2013 (S1) s-a decis abordarea perimetrului prin aplicarea metodei de cercetare în suprafaţă. Astfel, a fost trasată o suprafaţa rectangulară, desfiinţându-se martorul de vest din extremitatea de Sud a S1. A rezultat o suprafaţă cu dimensiunile de 12, 50 x 8 m. Au fost stabilite două zone prioritare de cercetare:
Zona 1 – suprafaţa nou deschisă;
Zona 2 – carourile 18 – 25 ale S1 (pentru elucidarea relaţiei stratigrafice dintre drum şi structurile T1 şi T2/2016 şi încadrarea cronologică a acestora).
Caroiajul utilizat este unul numeric pe axa Nord Sud şi alfabetic pe cea Vest-Est.
Principalele rezultate ale campaniei din acest an au constat în identificarea unor structuri arheologice datate în perioada romană dar şi în epocile ulterioare. Deasemenea, au fost rafinate o serie de observaţii cu privire la stratigrafia şi cronologia sitului de la Micia, în epocă romană.
III.3 Stratigrafia Perimetrului Investigat (Zona 2) (Pl.3)
0-0, 25 m - Orizontul organic al solului actual (nivel afânat, răscolit de lucrările agricole) (Pentru jumătatea de sud).
0 – 0, 30 m - Nivel de argilă, de culoare negru cenuşie, răscolit de lucrări agricole. Conţine material arheologic în poziţie secundară.(Pentru jumătatea de Nord).
0,30 – 0,50/0,60 - Nivel de argilă, de culoare negru cenuşie, foarte tasat. Conţine material arheologic datat în epocă romană (R2). .(Pentru jumătatea de Nord).
0,25 – 0,40/0,50 – Nivel aluvionar, mâl cu lentil consistente de argilă galbenă nisipoasă. (Pentru jumătatea de sud).
0,50 - 0,80 – în jumătatea de sud, nivel de pietriş tasat în amestec cu argilă compactată de culoare galbenă, reprezentînd o largire şi o reamenajare, în perioada moderna, a drumului denumit conventional Cx 4.
0,80 – 1,00 ( până la 1, 80 în partea de Sud) - Argilă neagră, afânată, cu mult material arheologic (nivel de colmatare a şanţurilor).
1,00- 1, 30 – pentru jumătatea de Nord, nivel constituit din argilă gălbuie cu pete brune şi materiale arheologice, probabil pământ provenit din săparea şanţurilor.
1,30 – 1,50 Nivel compact din argilă gălbuie, cu pete negre, cu material arheologic (R3).
În partea de Sud a sondajului, lutul galben fără urmă de intervenţie antropică a fost constatat la cota de – 2,00 m.
III. 4 Principalele structuri investigate şi elemente de cronologie (Pl. 5 – 6)
Zona 1 - A fost dezvelită, în totalitate, structura de locuire identificată în campania din anul 2013 (L1/2013). Este vorba despre o podea, cu dimensiunile de 4,25 x 3,60 m, realizată din mortar din var, pavat cu piatra nefasonată măruntă, localizată în carourile 9 C-G -12 C-G . Piatra pavajului a fost aşezată şi bătută într-un strat de mortar, rezultând un pavaj articulat, la rândul său nivelat cu un alt strat de mortar din var. Pe marginile încăperii sunt încă vizibile şanţurile de fundaţie ale pereţilor din lut (grosime 0,25 m). Fragmente din pereţii prăbuşiţi pe podea au fost surprinşi in sittu. Din punct de vedere cronologic, structura constructivă din care face parte complexul investigat a fost amenajată în prima fază de ocupare a spaţiului în epoca romană (R1) şi a funcţionat, cu refaceri, în faza a doua şi a treia (R2 şi R2a). Complexul a fost afectat de intervenţii ulterioare, în perioada migraţiilor. Astfel, în jumătatea de NE, carourile 11D-E – 12 D-E pavajul a fost spart pentru a fi amenajat un cuptor pietrar (Cx 1/2017). De asemenea, pe linia dată de limita de sud, au fost amenajate, în aceeaşi perioadă, două gropi de par, cu diametrul de 0,40 m (carourile 9 C şi 11 G), ce au spart pavajul. Gropile de par şi pietrarul fac parte din aceeaşi structură de locuire ulterioară, denumită convenţional Cx1/2017 (dimensiuni 1 x 1,50 m). În ceea ce priveşte datarea Cx1/2017, nu ne putem încă pronunţa, cercetarea complexului fiind programată în campania din anul 2018. Totuşi, având în vedere caracteristicile constructive, similare cu cele constatate în cazul Cx 15/2013 -nota 3, putem indica o datare care indică o ocupare a spaţiului în secolul VII p.Chr. Atât L1/2013 cât şi Cx1/2017 au fost descoperite la o adâncime foarte mică, la cca. -0,20 m., fiind afectate de lucrările agricole.
Pe latura de vest, paralel cu L1/2013, la o distanţă de 0,30 m , a fost descoperită o structură de piatră (zid), pe o lungime de 4,70 m, denumită convenţional Cx 2/2017 (carourile 8 H – 12 H). Caracteristicile constructive şi dimensiunile acestei structuri vor fi clarificate în campania 2018, având în vedere că a fost dezvelită pe o suprafaţă limitată, pentru că intră în profilul de vest. Aceasta se află în relaţie de contemporaneitate cu L1/2013.
Din acelaşi orizont cronologic, pe toată suprafaţa ce a făcut obiectul cercetării, fac parte şi alte trei structuri: o amenajare circulară (Cx. 4), o structură de zidărie (Cx5) şi un rest de pavaj din dale de piatră (Cx.7).
Cx.4, localizat în carourile 3 F-G-4F-G, constă într-o amenajare circulară de piatră, cu un diametru de 1,50 m, probabil o fântână. Amenajarea se află într-un perimetru caracterizat pe prezenţa pietrişului mărunt, fiind mărginită, în partea de sud, de resturile unui pavaj din dale de piatră (Cx.7). Urmează a fi secţionată şi investigată în campaniile următoare.
Cx 5, localizat în carourile H 1 - 3, se conturează ca un colţ descris de două ziduri. Nu putem, în stadiu actual al cercetării, să oferim mai multe caracteristici constructive ale acestei structuri şi nici să ne pronunţam asupara relaţiei cu Cx 2/2017 (dacă sunt sau nu părţi componente ale unui ansamblu unitar - clădire). În mod sigur zidurile componente ale Cx.5 sunt în conexiune cu resturile de pavaj din dale (Cx. 7/2017). În legătură cu acesta din urmă specificăm că este realizat din dale de piatră şlefuite, de dimensiuni mari (cca..0,50 x 0,60 m; 0,45 – 0, 50 m) şi că face legătura cu structura circulară (fântână?).
Toate complexele descrise până acum se datează în epocă romană, făcând parte din nivelul R2, dar cu o utilizare şi în fazele mai târzii (R2 şi R2a).
Ca rezultat notabil al campaniei de cercetări arheologice din anul 2017 se cuvine amintită situaţia constatată în cazul Cx 3/2017. Este vorba despre o locuinţă semi-îngropată, cu dimensiunile de 4,50 x 2 m, care deranjează structurile datate în epocă romană. Pe podeaua locuinţei a fost descoperit un vas spart ce datează complexul în perioada secolelor V-VI p. Chr.
Zona nr. 2. A fost continuat sondajul B, fiind extins către Nord cu 4 m. Obiectivele investigaţiei în această zonă au fost stabilirea relaţiilor stratigrafice şi a reperelor cronologice dintre structurile identificate în campaniile anterioare, respectiv T1 şi T2, drumul (Cx4/2016) şi intervenţiile ulterioare asupra acestuia (Cx2/2016). Astfel, groapa denumită convenţional Cx2./2016 este o intervenţie contemporană, legată probabil de lucrările de eliminare a efectelor inundaţiilor devastatoare din anii 70.
Pentru Cx 4/2016, drumul, în stadiul actual al cercetărilor, putem opina că este vorba de o structură ce a funcţionat cel puţin în perioada modernă. Ipoteza utilizarii acestuia în perioadele anterioare rămâne de demonstrat sau infirmat în campania din 2018.
În ceea ce priveşte încadrarea cronologică a celor două şanţuri (T1 şi T2), acestea sunt clar utilizate în secolul II şi prima jumătate a secolului al III-lea p.Chr., fiind abandonate în perioada sfârşitului de secol III şi începutul sec. IV p. Chr. (nivelul corespunzător Cx7/2013 regăsindu-se în umplutara celor două şanţuri).
III.6 Materialul Arheologic
Din campania din acest an a provenit şi un bogat material arheologic, pentru care s-au aplicat procedurile de înregistrare primară şi a fost depozitat la MNIR, urmând a fi restaurat şi analizat interdisciplinar.
Investigaţii Non - Invazive -nota 4
Evaluarea arheometrică a avut în vedere o parte din aşezarea civilă, în zonele conexe băilor şi amfiteatrului precum şi o parte din suprafaţa castrului de la Micia. Au fost realizate investigaţii magnetometrice pe o suprafată de 1 ha, descrisă de următoarele coordonate:
Latitudine m Longitudine m Altitudine m
330575. 364 492564. 015 187.735
330546. 723 492616. 723 185.045
330566. 008 492627. 214 188.277
330594. 542 492574. 438 188.247
330546. 723 492616. 723 185.045
330518. 188 492669. 483 185.458
330537. 427 492679. 975 188.210
330566. 008 492627. 214 188.277
330518. 188 492669. 483 185.458
330495. 252 492711. 759 183.706
330514. 537 492722. 131 184.587
330537. 427 492679. 975 188.210
330646. 051 492604. 982 189.228
330623. 746 492659. 621 187.97
330679. 235 492682. 349 188.266
330701. 511 492627. 750 189.267
330623. 746 492659. 621 187.97
330601. 039 492715. 195 188.052
330656. 486 492737. 839 187.850
330679. 235 492682. 349 188.266
330601. 039 492715. 195 188.052
330578 .245 492770. 650 186.647
330633. 714 492793. 385 185.932
330656. 486 492737. 839 187.850
330859. 734 492731. 992 187.323
330836. 083 492787. 220 186.889
330886. 628 492808. 849 187.508
330910. 251 492753. 728 187.688
330836. 083 492787. 220 186.889
330812. 518 492842. 366 186.129
330863. 011 492863. 951 186.051
330886. 628 492808. 849 187.508
330812. 518 492842. 366 186.129
330803. 415 492863. 469 185.581
330854. 015 492885. 125 186.355
330863. 011 492863. 951 186.051
330944. 170 492769 619 187.846
330923. 488 492825. 916 187.099
330937. 461 492831. 082 187.351
330958. 229 492774. 780 188.001
Datele obţinute au fost unificate cu cele obţinute în anii anteriori, rezultatele acestor investigaţii aducând importante clarificări la topografia aşezării civile de la Micia. Se conturează o structură urbană spectaculoasă, cu edificii de mari dimensiuni, tramă stradală articulată, cu zone de producţie, toate racordate la structura militară constituită de castrul auxiliar. (Pl.4)
Din perspectiva interacţiunii cu comunitatea locală şi a obiectivului de a transforma situl arheologic într-un pilon de dezvoltare durabilă, a fost organizată, în colaborare cu Asociaţia Terra Dacica Aeterna şi cu autorităţile judeţene şi locale, prima ediţie a festivalului “Micia Rediviva”.
Note:
1.
1)Textul Raportului a fost redactat de Mihaela Simion.
2)Pentru campaniile 2013-2016 precum şi pentru un succint istoric al cercetării zonei vezi CCA 2016 (2017), p. 94-96, nr. 48.
3)Vezi CCA 2016(2017), nr. 48.
4)Realizate de dr. Alexandru Popa.