Jupa | Comuna: Caransbeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Aşezarea civilă-vicus | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
6372
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Castru;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Caransbeş
Localitate:
Jupa
Punct:
Aşezarea civilă-vicus
Sector:
Sector 1. Clădirea CXV
Toponim:
Tibiscum
Localizare:
| 51038.01 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crânguş | Mariana | responsabil | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Scurt istoric
Oraşul antic Tibiscum era situat pe graniţa de vest a provinciei Dacia, într-o zonă depresionară, traversată de râul Timiş (Τιβισκος) şi Bistra.
Aşezarea a avut la început statutul de vicus militar, iar la începutul secolului III p. Chr. primeşte statutul de municipium, în timpul împăratului Septimius Severus (193 – 211 d. Chr Pe parcursul secolului al III-lea municipiul roman Tibiscum cunoaşte o dezvoltare deosebită reprezentând unul din cele mai importante oraşe din Provincia romană Dacia.
Ruinele antice se află răspândite astăzi pe raza satelor Jupa şi Iaz (Caraş-Severin). Din păcate o mare parte din vestigiile romane (mai bine de 75 %) au fost distruse de cursul fluctuant al râului Timiş.
Cercetările arheologice sistematice sunt iniţiate şi conduse de profesorul Marius Moga, până în anul 1976, când responsabilitatea ştiinţifică a şantierului îi revine Doinei Benea, iar din anul 2011 cercetările arheologice la Tibiscum sunt coordonate de dr. Adrian Ardeţ de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş.
Obiectivele cercetării
Continuarea cercetărilor arheologice la edificiul descoperit în anul 2016 şi la clădirea XV, din cadrul aşezării civile de la Tibiscum - Jupa
Cercetări arheologice în cadrul castrului roman de la Tibiscum - Jupa, cercetarea sistemului defensiv şi a laturii nordice a castrului
Cercetarea arheologică a sistemului defensiv al oraşului/ zidul de incintă de la Tibiscum – Jupa
Realizarea de cercetări arheologice non-destructive (cercetări geo-fizice şi geo-magnetice) în cadrul siturilor de la Tibiscum – Jupa şi Tibiscum – Iaz
Cercetarea arheologică a necropolei romane de la Tibiscum – Iaz
Punerea în valoare atât turistică şi muzeală a Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum
Rezultate şi interpretarea lor
Campania arheologică din anul 2019 a fost deschisă luni 19 iulie 2018 şi s-a desfăşurat până pe data de 23 august 2018, pe trei sectoare distincte, două aflate în interiorul rezervaţiei arheologice, al treilea sector fiind în necropola romană de la Tibiscum – Iaz.
Cercetările arheologice de la Tibiscum - Jupa (aşezarea civilă – vicus), Clădirea CXV. Sector 1
Responsabil sector: Mariana Crânguş.
În campania din 2018, în zona cercetată de UVT din vicus, s-a continuat identificarea elementelor component ale edificiului XV. Au fost trasate două suprafeţe.
S1/2018 a avut dimensiunile de 5 x 3 m şi a fost dispusă la 0,50 m de S2/2017. În interiorul acestei suprafeţe am surprins colţul de NV al edificiului, la adâncimea de 0,30 m. Cele două ziduri care închid clădirea pe laturile de nord, respectiv de vest, sunt construite în aceeaşi tehnică, anume din piatră de râu legată cu mortar. Lăţimea zidului de nord este de 0,80 m, iar a celui de vest de 0,90 m. Din acestea se mai păstrează 4 asize din elevaţie. În această suprafaţă am surprins o intervenţie mai veche, în zonă, necunoscută nouă, intervenţie care a distrus o parte din zidul vestic pe o lungime de 0,70 - 0,8 m. Această intervenţie se poate observa pe profilul de sud şi pe cel de est. Până în acest moment putem spune că latura de nord a clădirii a fost cercetată în totalitate, remarcându-se aşa cum am menţionat şi în rapoartele anterioare o depunere intenţionată de vase ceramice găsite de noi sub forma fragmentelor ceramice de-a lungul întregului zid, cu urme mai reduse cantitativ la conţurile pe care acest zid le face în mod firesc cu zidurile de est, respectiv de vest.
S2/2018 a avut dimensiunile de 6 x 2,5 m şi a fost dispusă în continuarea lui S1/2017 lăsând între cele două un martor de 0,5 m. Aici a apărut aşa cum era şi normal continuarea zidului care desparte latura de nord a clădirii în două spaţii egale, posibil acestea fiind cellae-le edificiului de cult. Lăţimea acestui zid este de 0,80 m. Starea sa de păstrare este precară. În interiorul acestor două spaţii a apărut o monedă ilizibilă, precum şi partea inferioară dintr-un opaiţ cu urmele unei ştampile de meşter pe care însă nu o mai putem citi. De asemenea, tot aici a apărut un fragment de cărămidă care mai păstrează doar literele....CH, posibil să fie vorba de [P]CH.
Campania din anul 2018 a adus încheierea cercetării laturii de nord a clădirii, urmând ca în campaniile viitoare să ne concentrăm atenţia asupra jumătăţii de sud a clădirii.
Bibliografie: