Corbeanca | Judeţ: Ilfov | Punct: Biserica „Buna Vestire str. Independenţei, nr. 16 | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 102179.05 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Corbeanca
Localitate:
Corbeanca
Punct:
Biserica „Buna Vestire str. Independenţei, nr. 16
Localizare:
| 102179.05 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Duca | Mihai | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Raluca-Georgeta | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Sergiu | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Ciornei | Mihaela | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
Raport:
Supravegherea arheologică a fost impusă prin Aviz nr. 61/M/2016 emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Ilfov în vederea executării lucrărilor de eradicare a umidităţii de capilaritate, hidroizolatie verticală şi orizontală, refacerea pardoselii din biserică, introducerea sistemului de încălzire prin pardoseală, refacere trotuar şi rigolă perimetrală. În prima fază a fost efectuată o supraveghere arheologică a lucrărilor din interiorul bisericii iar, în etapa a doua, la exteriorul bisericii, pe conturul acesteia.
Etapa I – s-a efectuat în două puncte: pronaos şi naos. În zona de S a pronaosului au fost descoperite trei morminte, iar în zona de naos au apărut câteva indicii privitoare la diverse refaceri are bisericii. În pronaos au fost descoperite 3 morminte în jumătatea dreaptă a acestuia, pe latura de S a bisericii. Mormintele erau amplasate la mică distanţă unele de altele. Este vorba despre trei adulţi, două din cele trei morminte au fost descoperite într-o stare de conservare extrem de precară, scheletele fiind practic măcinate, neputând fi curăţate din cauza friabilităţii lor. Cel de-al treilea schelet descoperit se afla într-o stare de conservare mult mai bună, ceea ce a permis cercetarea lui.
După cercetarea celor 3 morminte s-a păstrat pentru documentare un profil orientat E-V, pe toată lungimea pronaosului. Succesiunea stratigrafică a cercetării din interiorul bisericii:
- Pardoseală contemporană din mozaic turnat
- Strat suport nisip, aflat imediat sub pardoseala modernă din mozaic turnat
- Strat reprezentat de o dărâmătură masivă formată din bucăţi de cărămidă, mortar şi piatră de mici dimensiuni ce servesc ca substrucţie şi nivelare pentru podeaua modernă. Grosime nivel de cca. 15-20 cm
- Strat de mortar pentru vechea pardoseală, strat ce se regăseşte şi în naos
- Strat de pământ de culoare maro – roşcat reprezentând un nivel de călcare anterior din interiorul bisericii.
În naos, după îndepărtarea podelei actuale, a fost descoperit un strat de nivelare format din dărâmătură (fragmente de cărămidă în special) cu o grosime de 15-20 cm, folosit ca suport pentru podeaua contemporană (mozaic turnat). După degajarea acestui strat de dărâmătură a fost descoperită o şapă de mortar întinsă pe toată suprafaţa naosului. Această şapă a folosit probabil ca suport pentru o podea anterioară, din cărămidă, a bisericii. Existenţa unei pardoseli anterioare din cărămidă a fost confirmată de descoperirea, în partea de SV a naosului, a unei cărămizi in situ prinsă în şapa de mortar.
Pe latura de N a naosului, în apropierea zidului bisericii, a fost descoperit un fragment de zid din cărămidă legată cu mortar, cel mai probabil un fragment de boltă prăbuşit. Fragmentul de boltă căzut pe şapa de mortar a fost ulterior acoperit de stratul de nivelare al dărâmăturii ce servea drept suport pentru pardoseala actuală. Tot în naos a fost executată o secţiune de control pentru a verifica din punct de vedere stratigrafic zona.
Etapa II - După cercetarea efectuată în interiorul bisericii s-a trecut în etapa a doua de supraveghere a săpăturilor efectuate la exteriorul bisericii. Pentru a se realiza izolarea la exterior a pereţilor bisericii s-a efectuat un şanţ de 0,80 m lăţime de jur împrejurul acesteia. Şanţul a fost adâncit până la dezvelirea fundaţiei zidurilor. Ca elemente constructive se observă că fundaţia este construită din piatră de râu, de dimensiuni medii, legată cu mortar, elevaţia zidurilor fiind din cărămidă legată cu mortar. S-a constatat păstrarea, pe alocuri, a unor fragmente de tencuială cu tentă de culoare roşie pe porţiunea de zidărie de deasupra plintei.
În şanţul efectuat de jur împrejurul bisericii au fost descoperite şi cercetate un număr de 4 complexe funerare. Cel mai interesant complex descoperit este M4 aflat în apropierea absidei altarului, care cuprindea mai multe înhumări, foarte apropiate şi suprapuse aparţinând unui adult şi trei copii. Coşciugul celei mai recente inhumaţii, păstrat foarte bine, taie practic cel puţin două din celelalte trei morminte. Zona a fost mult deranjată de intervenţii recente datorate atât introducerii unei conducte de gaze naturale, cât şi a platbandei pentru paratrăsnet.
După îndepărtarea fragmentelor de lemn, în interiorul coşciugului a fost descoperit scheletul într-o stare de conservare extrem de proastă, oasele fiind vizibile doar prin amprenta lor pe sol. Deşi scheletul era atât de prost conservat, a fost descoperit un inventar compus din mărgele de diferite mărimi şi culori, fire din veşminte, nasturi, un pandantiv şi monede.
Sub acest coşciug au mai fost descoperite alte două schelete fără a se identifica groapa acestora.
Succesiunea stratigrafică a cercetării de la exteriorul bisericii:
- stratul vegetal, cu o grosime variind între 0,20 şi 0,45 m, se prezintă ca un sol de culoare neagră, conţinând pigmenţi de arsură, cărămidă şi materiale contemporane rulate din cauza diverselor amenajări ale curţii bisericii;
- stratul arheologic (orizontul de inhumaţie), cu o grosime variind între 0,50 şi 1,00 m, prezintă o culoare cenuşiu închis, pământ compact, cu consistenţă dură;
- stratul steril, de culoare gălbuie, lutos, compact.