Pojejena | Comuna: Pojejena | Judeţ: Caraș-Severin | Punct: Vicusul militar roman de la Pojejena (așezarea civilă adiacenta castrului roman de la Pojejena) - terenul de sport din spatele primăriei | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Pojejena, jud. Caraș-Severin Punct: Vicusul militar roman de la Pojejena (așezarea civilă adiacenta castrului roman de la Pojejena) - terenul de sport din spatele primăriei
Raport ID:
7124
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană;
Tipuri de sit:
Aşezare civilă;
Cod RAN:
| 53522.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Pojejena
Localitate:
Pojejena
Punct:
Vicusul Militar Roman De La Pojejena (Așezarea Civilă Adiacenta Castrului Roman De La Pojejena) - Terenul De Sport Din Spatele Primăriei
Localizare:
| 53522.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Oprean | Cristian | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Timoc | Călin | responsabil | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Cristea | Ştefana | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Popa | Ștefan | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
Raport:
Cercetările sistematice desfășurate în 2019-2021 la castrul roman de la Pojejena (jud. Caraș-Severin) au fost precedate de multiple prospecțiuni noninvazive de către o echipă mixtă româno-polonă. Prospecțiunile au arătat cea mai mare parte a planului fortificației, dar și structura urbană a așezării civile aflate în imediata sa vecinătate, localitatea actuală suprapunând vechea așezare portuară romană. În anul 2022 ne-am concentrat asupra unui sector al așezării civile aflat în terenul din spatele primăriei Pojejena, amplasat la 50 de m sud de colțul de sud-vest al castrului. Din prospecțiunile non-invazive a reieșit că zona a fost puternic afectată de intervențiile antropice moderne, prin acumularea de gunoi menajer și ulterior prin nivelarea mecanizată a terenului în vederea realizării la începutul anilor 2000 a unui teren de fotbal. Verificarea stratigrafiei terenului, realizată la finalul anului 2016 - începutul anului 2017, ne-a relevat o locuire romană densă pe terase, cu clădiri atât din lemn cât și din piatră (micașit). Locuirea romană se întrețese în multe locuri cu locuirea medievală și modernă a Pojejenei dovedind menținerea în timp a condițiilor propice de locuire umană. Grosimea straturilor de cultură până la lutul steril variază, ajungând până la aproximativ un metru. Terenul fiind în pantă, au fost realizate în timp mai multe niveluri de amenajare, în funcție de utilizarea sa. Având ca punct de pornire prospecțiunile geomagnetice, în 2022 au fost excavate mai multe suprafețe (A, B, C și D) având dimensiunile de 3 x 3 m, pe direcția N-S, cu martori de 0,75 m între ele. Ulterior, a fost extinsă excavarea spre E, cu un alte două suprafețe: suprafața E care măsoară 3 x 3 m, și F care măsoară 3 x 5 m, între ele existând același tip de martori. Suprafața F nu a fost epuizată în campania din 2022, revenind asupra ei în anul următor. În anul 2023 a fost excavată suprafața G care măsoară 9 x 3 m, orientată oblic la 1 m distanță de colțul de NV al casetei F și suprafața H, poziționată între casetele E și F pentru a epuiza din punct de vedere arheologic această porțiune de teren. Stratigrafia zonei este înclinată după panta care coboară spre Dunăre, motiv pentru care sterilul apare la adâncimi diferite. Suprafețele A și E au cele mai complexe situații stratigrafice: - Între 0 – 0,20 m - stratul de humus bogat în resturi vegetale; - Între 0,20 – 0,70 m - stratul de nivelare mecanizat, plin de deșeuri contemporane; - Între 0,70 – 1,30 m, a fost identificat pe baza materialului ceramic un strat de acumulare medieval-modern, dar care conține și materiale romane în poziție secundară; - Între 1,30 – 1,80 m - destul de uniform ca și compoziție, este un strat de cultură roman târziu: lut brun cu mult pigment de cărămidă și urme de pietriș și în care au fost găsite mai ales fragmente de amfore romane târzii; - Între 1,80 – 2,05 m - în unele zone apare lutul steril, tot la această adâncime conturându-se di câte un bordei roman care în grund are o formă patrulateră și poate fi conectat la un cuptor circular, care se extinde în afara perimetrului locuinței. În caseta A, locuința romană a fost tăiată de o vatră circulară cu diametrul de 1,40 m databilă în secolul XII în care au fost descoperite oase de animale mari și oase de pește, solzi și cenușă și mai multe fragmente de căzănele pecenege. Tot aici a fost descoperită și o fibulă fragmentară cu capete incipiente de ceapă, databilă în sec. 3-4 AD. În locuința romană din caseta A, pe lângă o mare cantitate de material ceramic roman a fost descoperită o sapă din fier, bine conservată, având greutatea de 2 kg. Urmele unui bordei similar, cu dimensiunile de aproximativ 3,5 x 3,5 m au fost surprinse și în casetele C și respectiv F, cu un posibil bordei în jumătatea de V a casetelor C și D. Au fost descoperite 3 cuptoare cu diametrul mare între 0,80 și 1,1 m la bază. Unul dintre cuptoare a fost descoperit in casetele C și D, în relație cu locuința din suprafața C, iar celelalte două în suprafața F, dintre care unul a putut fi excavat doar parțial, deoarece intră în profilul de N. În suprafața G a fost descoperită fundația unui zid roman din piatră nelegată cu mortar, având 6 m lungime și 0,80 m lățime. În perioada evului mediu timpuriu piatra din zid a fost folosită pentru realizarea unor morminte de inhumație, cu morții orientați N-S. Mormintele au fost probabil jefuite nefiind identificate piese de inventar, 3 dintre ele fără resturi umane, unul singur păstrând o parte din scheletul unei femei tinere (determinare antropologică primară realizată de drd. Ștefan Popa) - o parte din craniu, un humerus, oasele lungi ale picioarelor. Campaniile din 2022 și 2023 au arătat faptul că terenul este bogat în material arheologic roman, în special ceramică uzuală semifină și fină ștampilată databilă în secolul 3 AD, un opaiț, un vas de mici dimensiuni probabil pentru uleiuri parfumate, fragmente de amfore (majoritate descoperite in caseta C), chei din fier. Zona excavată în cele două campanii a surprins o comunitate romană databilă în secolele 3-4, care trăia în locuințe din pământ sau lemn (au fost identificate posibil 4 bordeie) cu cuptoare exterioare, cu locuitori ce practicau agricultura, pescuitul, vânătoarea, creșterea animalelor, comețul. Nu avem informații despre funcționarea construcției cu fundație din piatră. Campaniile următoare vor aduce probabil noi informații în acest sens. Totuși, prospecțiunile noninvazive au arătat clar faptul că de-a lungul drumului ce ieșea din castru existau multe clădiri patrulatere din piatră. Comunitatea ce s-a dezvoltat în antichitate în apropierea castrului roman de la Pojejena a exploatat resursele naturale ale zonei și a beneficiat de avantajele economice oferite de proximitatea armatei romane și a portului. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The systematic excavations in the Roman military vicus of Pojejena (2022-2023 campaigns)
The systematic research campaign of 2022 and 2023 focused on the investigation of the civil settlement adjacent to the Roman fort, where the stratigraphy was completely unknown. The land behind the Town Hall in the locality, which belongs to the Romanian state and is used as a football field, was chosen as the place to start the excavations. Taking the geomagnetic surveys as a starting point, several surfaces (A, B, C and D) were excavated, measuring 3 x 3 m, in the N-S direction, with 0.75 m buffers between them. Later, the excavation was extended to the East, with two other surfaces: surface E measuring 3 x 3 m, and F measuring 3 x 5 m, between which there are the same type of witnesses. Surface F was not exhausted in the 2022 campaign, returning to it the following year. In 2023, surface G measuring 9 x 3 m, obliquely oriented 1 m away from the North-West corner of surface F and surface H, positioned between surface E and F, was excavated to archaeologically exhaust this portion of land. Several late Roman bordeia were discovered, as well as the traces of 3 kilns for firing ceramics, but which also showed traces of use for metalworking and glass melting. The Roman level, however, was disturbed by various medieval pits, including the traces of at least 2 early medieval graves (oriented North-South) of individuals who, according to the ritual, did not seem to have been Christians. The archaeological research of this area has shown that the closer the Pojejena site is to the banks of the Danube, the more complex and multi-layered it becomes, with traces of habitation from Prehistory to the contemporary era. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin