Municipiul București | Comuna: Municipiul București | Judeţ: Municipiul-București | Punct: Sit I, Centrul Istoric București, Str. Eugeniu Carada | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la București, Punct: Sit I, Centrul Istoric București, Str. Eugeniu Carada
Raport ID:
7183
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală târzie; Epoca modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 179132.126 |
Județ:
Municipiul București
Unitate administrativă:
Municipiul București
Localitate:
Municipiul București
Punct:
Sit I, Centrul Istoric București, Str. Eugeniu Carada
Localizare:
| 179132.126 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ignat | Theodor Aurelian | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Moței | Raluca Iuliana | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Bindea | Vlad | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Nicolae | Radu | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Poate cele mai ample cercetări arheologice din Centrul Istoric al Bucureștiului au avut loc în perioada anilor 2007-2010, atunci când Muzeul Municipiului București a cercetat exhaustiv (atât pe lungime, cât și pe lățime) mai multe dintre străzile Centrului: Strada Smârdan[1], Strada Franceză, Strada Lipscani, Strada Sf. Dumitru, Strada Pictor Nicolae Tonitza[2], Strada Pasajul Francez, Strada Gabroveni, Strada Zarafi, Strada Poștei[3], Strada Șelari[4], Strada Șepcari, Strada Stavropoleos, Strada Covaci, Strada Filitti. Cercetările au permis identificarea țesutului urban al Bucureștiului secolelor XV-XX: case private, prăvălii, hanuri, tramele stradale. Printre cele mai importante elemente sunt cele legate de funcționarea incintei Curții Voievodale. În 2023 o echipă din partea Muzeului Municipiului București a efectuat cercetări arheologice preventive pe Str. Eugeniu Carada ce au scos la iveală latura vestică interioară a hanului Șerban Vodă, ridicat la finalul secolului XVII și demolat la finalul secolului XIX, dar și a a unor structuri de zid aparținând unei clădiri, identificate pe planul Bucureștiului de la 1895, având drept proprietar pe Prințul A. Caragheorghevici și dispărute în timpul sistematizărilor legate de construcția noului Palat al Băncii Naționale, la începutul anilor 1940. Printre materialele arheologice descoperite se numără: o monedă descoperită între zidurile de compartimentare ale palatului Caragheorghevici, diverse materiale ceramice și porțelan de secol XVIII-XIX, și un recipient de sticlă pentru apa de gură de proveniență austriacă, datat în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Cercetarea arheologică a constat în efectuarea a trei șanțuri pe traseul unei vechi conducte de gaze pentru instalarea uneia noi pe str. Eugeniu Carada. Șanțul S I Amplasat pe Str. Eugeniu Carada Nr. 5-7, orientat N-S, în fața sediului Băncii Naționale. Dimensiunile S I sunt de circa 1,70 x 36 metri cu o suprafață de 62 m2. Au fost identificate și cercetate 7 structuri de zid. A fost descoperit un zid magistral (Z2) cu o lungime de 16,38 m și o lățime de 0,75 m, orientat NE-SV, surprins la o cotă de -0,65 cm de la nivelul pavajului cubic și o înălțime surprinsă de 1,2 m. Z3, Z4 și Z5 (moderne) se adosează perpendicular la Z2 pe latura de NV. Z6 se adosează la Z2 perpendicular pe latura de SE și a fost surprins la față în profilul de SE al S I. Zidul a fost realizat în asize alternante legate cu mortar de culoare alb-gălbui. Cărămizile utilizate la construcție sunt de culoare roșie, pline, cu o dimensiune de 29x14x5 cm. Z1 orientat NE-SV, surprins la -65 cm față de cota actuală de călcare, a fost surprins doar partea superioară a acestuia, el fiind adosat/alipit la Z2. Stratigrafia profilului la SE de Z2 până în Z6. Astfel, de la nivelul actual de călcare/-8 cm este pavajul cubic, între -8/-18 cm nivel șapă pavaj, între -18/-38 cm nivel placă de beton, între -38/-50 cm nivel de nisip amestecat cu pietriș, între -50/-95 cm nivel de pământ negru amestecat cu nisip, fragmente de cărămidă, cărbune și var, între -95/-155 cm nivel de pământ negru amestecat cu fragmente de cărbune. Suprapunerea măsurătorilor topografice cu planul Bucureștiului de la 1895-1896 ne-a permis atribuirea acestor ziduri frontonului palatului Prințului Alexis Caragheorghevici, fiul regelui sârb Petru I. Este vorba despre frontonul de la strada Eugeniu Carada plus 3 ziduri de compartimentare. Șanțul S II Orientat N-S, în fața sediului Băncii Naționale. Dimensiunile S II sunt de circa 1,5/ 1,7 m x 29 metri, pe o suprafață de 40-50 m2. Au fost identificate și cercetate 6 structuri de zid, ce provin de la fostul han Șerban Vodă. Z8 are o lungime surprinsă de 23,64 m, o lățime surprinsă de 0,67 m și o înălțime surprinsă de 1,03 m în partea de N. Este realizat în asize cu cărămida (34x14x4 cm) la vedere, plină, arsă la roșu, cu rosturi pline, fără mortar scurs, în care se observă un mortar de var de culoare albă. Zidurile Z9, Z10, Z11 și Z12 sunt ziduri de compartimentare de la camerele hanului de pe latura vestică, dintre care doar Z9 se adosează perpendicular la Z8, iar restul sunt țestute perpendicular la acesta. Distanța dintre Z9 și Z10 este de 4,60 m, distanța dintre Z10 și Z11 este de 4,70 m iar distanța dintre Z11 și Z12 este de 4,51 m. Cota aproximativă de surprindere a zidurilor este de -66 cm de la nivelul actual de călcare. Stratigrafia profilului de V, între Z10 și Z11. Astfel, de la nivelul actual de călcare/-8 cm este pavajul cubic, între -8/-40 nivel placă de beton, între -40/-74 nivel de pământ amestecat cu pietriș, nisip și fragmente de cărămidă, între -74/-151 cm nivel de pământ negru compactat cu lentile de cărbune și fragmente de cărămidă de mici dimensiuni. În partea de S a profilului între -74/-104 lentilă de moloz cu cărămidă ce taie nivelul de pământ negru compactat. Șanțul S III Orientat N-S, în fața sediului Băncii Naționale. Dimensiunile S III sunt de aproximativ 1,8/2 m x 27 metri cu o suprafață de circa 50 m2. Au fost identificate și cercetate 6 structuri de zid, provenind de la fostul han Șerban Vodă. Z14 este orientat N-S pe aproximativ toată suprafața sondajului, surprins la o cotă de -67 cm de la nivelul actual de călcare. Are o lungime surprinsă de 15,22 m, o lățime surprinsă de 0,54 m și o înălțime surprinsă de 0,62 de m. Zidul a fost realizat în asize alternante din cărămizi (32x15,5x4 cm) pline, arse la roșu, legate cu mortar de culoare albă, friabil. Zidurile Z15, Z16, Z17 și Z18 sunt ziduri de compartimentare de la camerele hanului de pe latura vestică, dintre care Z16 și Z17 se adosează perpendicular la Z14, iar pentru Z15 și Z18 nu s-a putut stabili dacă relația este de adosare sau de țesere. Distanțele între zidurile de compartimentare este aproximativ egală (4,20 -4,50 m). Astfel între Z15 și Z16 sunt 4,20 m, între Z16 și Z17 sunt 4,16 m, iar între Z17 și Z18 sunt 4,50 m. Z19 este un fragment din zidul sudic de exterior al hanului. Distanța dintre Z18 și Z19 este de 7,50 m. Stratigrafia profilului de E, între Z18 și Z17. Astfel de la nivelul actual de călcare/-11 cm este pavajul cubic, între -11/-54 nivel placă de beton, între -54/-74 cm nivel de nisip, între -74/-144 cm nivel de pământ maroniu-negricios, compact cu lentile de cărbune și cărămidă roșie măcinată. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În 2023, o echipă de la Muzeul Municipiului București a efectuat o săpătură arheologică pe Strada Eugeniu Carada, care a relevat partea vestică interioară a hanului Șerban Vodă (sec. XVII-XIX d.Hr.) și structuri din cărămidă, identificate pe harta Bucureștiului din 1895, ca aparținând prințului A. Caragheorghevici. Printre descoperirile arheologice demne de menționat se numără diverse fragmente de ceramică și porțelan din secolele XVIII-XIX d.Hr. și un recipient din sticlă pentru gargară de origine austriacă, datând din a doua jumătate a secolului XIX d.Hr.
Abstract [EN]:
In 2023, a team from Bucharest Municipality Museum, undertook an archaeological excavation on Eugeniu Carada Str. that revealed the inner western side of the Șerban Vodă inn (17th-19th century A.D.) and brick structures, identified on the Map of Bucharest from 1895, as belonging to Prince A. Caragheorghevici. Among the archaeological discoveries worth mentioning are various ceramics and porcelain from the 18th-19th century A.D. and a glass container for mouthwash of Austrian origin, dated to the second half of the 19th century A.D.
Note:
[1]. Mănucu-Adameșteanu, et al., 2008.
[2]. Mănucu-Adameșteanu, et al., 2009.
[3]. Mănucu-Adameșteanu et al., 2010.
[4]. Mănucu-Adameșteanu et al., 2012.
[2]. Mănucu-Adameșteanu, et al., 2009.
[3]. Mănucu-Adameșteanu et al., 2010.
[4]. Mănucu-Adameșteanu et al., 2012.
Bibliografie:
1. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2008). București. Centrul Istoric. Strada Smârdan. Cercetările Arheologice din anul 2007. București: Editura A.G.I.R.
2. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2009). București. Centrul Istoric. Strada Nicolae Tonitza. Un tezaur monetar din secolele XVI-XVII. București: Editura A.G.I.R.
3. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2010). BMIM, 24, 74-116.
4. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2012). CCA, 184-185.
2. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2009). București. Centrul Istoric. Strada Nicolae Tonitza. Un tezaur monetar din secolele XVI-XVII. București: Editura A.G.I.R.
3. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2010). BMIM, 24, 74-116.
4. Mănucu-Adameșteanu, Gh. et al. (2012). CCA, 184-185.