Municipiul București | Comuna: Municipiul București | Judeţ: Municipiul-București | Punct: Ansamblul Sf. Sava - Curtea interioară a Universității din București | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la București, Punct: Ansamblul Sf. Sava - Curtea interioară a Universității din București
Raport ID:
7184
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală târzie; Epoca modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Structură de cult/religioasă; Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 179132.34 |
Județ:
Municipiul București
Unitate administrativă:
Municipiul București
Localitate:
Municipiul București
Punct:
Ansamblul Sf. Sava - Curtea Interioară A Universității Din București
Localizare:
| 179132.34 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ignat | Theodor Aurelian | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Darie | Adelina | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Bindea | Vlad | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
În anii 2022 și 2023, colectivul Muzeului Municipiului București a derulat cercetări arheologice preventive în curtea interioară a Universității din București în vederea derulării proiectului de „Consolidare, restaurare învelitoare și șarpanta, restaurare fațade inclusiv tâmplărie exterioară, (eliminare umiditate și infiltrări din teren), modificări funcționale și restaurare finisaje interioare, iluminat arhitectural fațade, reabilitare instalații, degajare curte interioară prin desfacere anexe C2, C5, C6, C7, C9, C10, C11, C12, C13, C15, conservare și punere in valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară prin amenajare spațiu muzeal, amenajări exterioare - imobil din Bdul Regina Elisabeta nr. 4-12, sector 3, București“, conform avizului nr. 230/M/2018 eliberat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Ca metodologie generală, precizăm că cercetarea a debutat prin săpătură mecanizată în pase altimetrice de 20-30 cm. După identificarea structurilor de zid, săpătura arheologică a fost realizată manual. Ca strategie de cercetare, a fost efectuată săpătură în suprafață cu profile intermediare. Pe tot parcursul cercetărilor arheologice au fost efectuate fotografii cu o dronă (DJI Mavic Pro2), iar măsurătorile pentru întocmirea planului general al cercetărilor au fost făcute cu o stație totală Leica TS06PlusR. Fotografiile au fost procesate în AgiSoft unde au fost obținute pe de o parte modelări 3D ale vestigiilor descoperite dar și ortofotoplanuri georeferențiate (pl. 1). O parte dintre zidurile descoperite în campania din 2022 sunt continuări ale unor ziduri identificate în campaniile din 2017-2018. Cercetările arheologice din campania 2022, din zona de vest a curții interioare, în S XIII, au condus la identificarea a două clădiri parțial contemporane între care există o relație de anterioritate-posterioritate, ele apărând pe planul Borroczyn. Cele două clădiri sunt lipite la calcan în zona zidurilor Z30 și Z31. Clădirea nr. 1 este alcătuită din Z24, Z24 bis, Z25, Z26, Z27, Z28, Z29, Z30, Z32, Z33, Z34, Z35 (pl. 2). Clădirea nr. 2 este alcătuită din Z31, Z36, Z38, Z39, Z41, Z42. Clădirea nr. 1 are 7 camere, una dintre acestea fiind adâncită (camera nr. 4). În interiorul camerei nr. 1 a fost surprinsă la cota de -1,64 m, o podea din cărămizi dispuse orizontal. Cărămizile stăteau pe un substrat de nisip amestecat cu mortar. În partea de SE al camerei a fost identificat un soclu tencuit, iar peste tencuială a fost aplicată o vopsea de culoare roșie. Podeaua din camera nr. 1, formată din cărămizi (22x11x3,5 cm) a fost refăcută / reparată în partea de nord, cu cărămizi cu lungimi de 23-24 cm. În această zonă au fost descoperite o serie de fragmente din faianță de import, realizate prin tehnica transferului. Menționăm câteva fragmente din popularele modele „Willow” datat 1850[1]; „Florentine China“ modelul Pearl - creat de Samuel Alcock, datat în mijlocul sec. al XIX-lea; o variație a Large Victorian Romantic Black Transferware Plate (1835); un fragment de carafă de apă creat de atelierul Sarreguemines. Un fragment de tip „Willow” apare și la SE de Z24 (-0,69/-1,74 m). Au mai fost identificate două mărci: „S ALCOCK CO[2]“; „MALING” [3]. În zona centrală și estică a curții interioare a Universității din București, au fost identificate 6 structuri de zid care provin de la Academia Domnească Sf. Sava (pl. 3) (Z45-Z50) și podele de cărămidă surprinse între Z47-Z48-Z50 și între Z47-Z17=Z50-Z16=Z45. În zona estică a curții interioare a Universității din București în secțiunea S XIV au fost identificate și cercetate 6 structuri de zid. În această zonă, a fost identificată o clădire alcătuită din Z52-Z53-Z54, anterioară clădirii alcătuite din Z55-Z56; Zidurile Z52-Z53 au fost afectate pe lungime de construirea Z55-Z56. Suprapunerea cu planul Borroczyn, sugerează posibilitatea ca zidurile Z52-Z53-Z54 să fi aparținut unei clădiri denumită de noi Clădirea 4, iar Z55-Z56 ar putea aparține unei anexe figurată pe planul de la 1895-1896. În S XIV, în partea de est a curții interioare a Universității, amplasată între Facultățile de Geografie, Geologie și Geofizică și cea de Chimie au fost identificate o serie de materiale arheologice datate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Se remarcă sfeșnice (pl. 5)și fragmente ale unor castroane care sunt inscripționate (pl. 5) (ex. fragment de castron realizat din lut, prin modelare la roată. La interior au fost aplicate un strat de angobă crem deschis și smalț incolor. Pe buză se observă un smalț de culoare verde închis, alte picături de culoare verde se observă la interiorul farfuriei. La interior este incizat un motiv cruciform; La exterior este inscripționat: ION D/O? U ÎN H? P? U C P? ION P?) În lunile martie – iunie 2023 a fost cercetată curtea interioară a Universității din București, pe o suprafață de 148,4 mp. Au fost cercetate trei secțiuni care au vizat zona de est a curții interioare (S XV-S XVII). Au fost cercetate 11 structuri de zid (Z57-Z67) care pot fi asociate Academiei Domnești „Sf. Sava“. În dreptul Facultății de Chimie, în suprafața S XV, a fost identificat Z57, care reprezintă o structură de zid anterioară Z58, Z58 fiind adosat acestuia. Z58 reprezintă zidul de nord al Academiei Domnești de la Sfântul Sava. În suprafața S XVI, la nord de Z58, a fost identificată o pivniță cu boltă adosată, compusă din Z59-Z60-Z61-Z62 și care a fost cercetată parțial, fiind afectată de traseul sistemului actual de canalizare (pl. 4). În umplutura pivniței a fost identificat un număr redus de materiale arheologice, între care se remarcă recipiente farmaceutice datate în sec. al XIX-lea. Două recipiente păstrează dopurile din plută, iar unul dintre acestea păstrează și conținutul din vechime (pl. 5). La vest de pivnița cu boltă, în S XVII, au fost identificate structurile de zid Z63-Z64-Z65-Z66-Z67, care alcătuiesc două încăperi (camera nr. 1 și camera nr. 2). În interiorul camerei nr. 2 a fost surprinsă o podea din cărămizi. La nivelul Z64 a fost identificată o arcadă. O componentă deosebit de importantă este reprezentată de conservarea tuturor structurilor de zid identificate în decursul cercetării și punerea în valoare parțială sau integrală a acestora, ca parte a proiectului de reabilitare a clădirii Universității din București. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Săpăturile arheologice din această zonă au fost realizate în timpul lucrărilor de restaurare, care au început în 2022. Săpătura arheologică preventivă din curtea interioară a Universității din București în perioada 2022-2023 a scos la iveală fundațiile clădirii inițiale a Universității din București, pe baza unui proiect original semnat de Alexandru Orăscu, precum și zidurile Academiei Sfântul Sava, pe care a fost construită Universitatea. În partea vestică a curții Universității, au fost investigate două clădiri datând din secolul XIX (Clădirea nr. 1 și Clădirea nr. 2). Unele dintre zidurile clădirii inițiale a Universității au afectat Clădirea nr. 2. De mare importanță sunt zidurile Academiei Sfântul Sava, descoperite în principal în partea centrală a curții. De asemenea, au fost investigate zidurile unei pivnițe, asociate cu zidul nordic al Academiei Sfântul Sava, necunoscute până acum. Săpăturile arheologice realizate în curtea interioară a Universității din București sunt deosebit de importante, deoarece zidurile au fost conservate cu geotextil și vor fi refăcute în cadrul lucrărilor de restaurare ale clădirii.
Abstract [EN]:
The archaeological excavations in this area were carried out during the restoration works, which began in 2022.
The preventive archaeological excavation in the inner courtyard of University of Bucharest in 2022-2023 highlighted the foundations of the initial builing of the University of Bucharest, based on an original project by Alexandru Orăscu and the walls of St. Sava Academy, on top of which the University of Bucharest was constructed. In the western part of the courtyard of the University, two builings dating back to the 19th century were investigated (Building no. 1 and no. 2). Some of the walls of the initial builing of the University have affected Building no. 2. Of great importance are the walls of St. Sava Academy, found mainly in the central part of the courtyard. Furthermore, we investigated the walls of a cellar, associated to the northern wall of the St. Sava Academy, unkown until now.
The archaeological excavations performed in the inner courtyard of the University of Bucharest are of great importance, as the walls have been preserved with geotextile and will be re-covered during the building’s restoration work.
Note:
[1]. Decker, 2001, p. 242.
[2]. Samuel Alcock & Co., Cobridge (ca 1828 – 1859).
[3]. Marcă utilizată de Maling Collectors Society între 1817-1853 (sursă: http://www.maling-pottery.org.uk/marks.html).
[2]. Samuel Alcock & Co., Cobridge (ca 1828 – 1859).
[3]. Marcă utilizată de Maling Collectors Society între 1817-1853 (sursă: http://www.maling-pottery.org.uk/marks.html).
Bibliografie:
1. Borroczyn, R. A. (1846). Planul Bucureştiului ridicat şi nivelat din porunca dlui marelui vornic al Departamentului Trebilor din Năuntru Barbu Știrbei după întocmirea secţiei inginereşti sub direcţia specială a maiorului baron Rudolf Artur Borozin în zilele prea înaltului domn stăpânitor Gheorghe Dimitrie Bibescu. Colecția de hărți și planuri a Muzeului Municipiului Bucureşti, inv. 108123.
2. Decker, E. (2001). Sarreguemines au XIXème siècle: la faïencerie Utzschneider, 1790-1914 contribution à une histoire des goûts et des styles au XIXème siècle. Art et histoire de l’art.
2. Decker, E. (2001). Sarreguemines au XIXème siècle: la faïencerie Utzschneider, 1790-1914 contribution à une histoire des goûts et des styles au XIXème siècle. Art et histoire de l’art.