Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Comănescu |
Laurenţiu |
participant |
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Olt |
| Bleoancă |
Mihaela |
responsabil |
Muzeul Judeţean Olt |
| Ciulavu |
Florin |
participant |
Muzeul Judeţean Olt |
Raport:
În perioada 7-21 noiembrie 2023, Muzeul Județean Olt a organizat o cercetare arheologică preventivă, având ca obiectiv descărcarea de sarcină arheologică a terenului afectat de o investiție care vizează introducerea unei conducte de gaze pe străzile Parcului și Sucidava din Celei, oraș Corabia, jud. Olt. Scurt istoric al cercetărilor în zonă. Situl arheologic Sucidava este bine cunoscut în lumea arheologică și publicului larg. Descoperirile realizate au un real impact la nivel național, iar multe dintre ele chiar pe plan internațional. De-a lungul timpului au realizat cercetări la Sucidava, în fortificație, Dumitru Tudor, Octavian Toropu, Corneliu Tătulea, Petre Gherghe, Lucian Amon, Mircea Negru și echipele de colaboratori, fiind publicate foarte multe rapoarte de săpătură, însă descoperirile de aici au prezentat interes și pentru alți cercetători, chiar dacă nu au săpat la Sucidava. Au fost publicate o serie de lucrări generale referitoare la istoricul sitului arheologic, foarte multe rapoarte de săpături sistematice și studii și articole pe categorii de piese (inscripții, figurine de bronz, amfore, opaițe, monede). La Sucidava au fost identificate trei zone funerare. Rezultatele cercetărilor din intervalul 1969-1983 din cimitirul roman și roman târziu aflat în zona de nord a așezării civile, au fost publicate de către Gheorghe Popilian și Dorel Bondoc. Așezarea civilă este suprapusă de locuirea contemporană, motiv pentru care este imposibil de realizat o cercetare sistematică. De aceea, sunt foarte importante cercetările preventive, prin intermediul cărora pot fi aflate noi informații referitoare la locuirea din epoca romană și romano-bizantină. Cadrul geografic Așezarea romană Sucidava este situată în proximitatea fortificației romane, dezvoltându-se înspre nord-vest de aceasta, pe o terasă înaltă, pe partea stângă a Dunării. Zona este poziționată în sudul Câmpiei Caracalului, la îmbinarea acesteia cu lunca Dunării. Relieful este în mare parte neted, specific zonei de câmpie, cu o altitudine de aproximativ 40-45 m față de nivelul mării. Terasa de la Celei este o zonă perfectă pentru locuire, motiv pentru care a permis comunităților umane să se dezvolte acolo. Prezentarea cercetării Proiectul de introducere a conductei de gaz a presupus realizarea unui șanț cu lățimea de 0,30 m și adâncimea de aproximativ 1,20 m, pe întreaga lungime a str. Parcului și pe aproximativ 170 m pe str. Sucidava. Menționăm faptul că pe str. Parcului nu au fost identificate descoperiri arheologice, însă pe str. Sucidava s-au înregistrat descoperiri cel puțin interesante, atât din epoca romană (strat arheologic și ziduri), cât și din Evul Mediu timupriu (morminte). Din epoca romană au fost descoperite trei ziduri. Două dintre acestea aparțin unei clădiri (pl. 1/3), iar cel de-al treilea credem că este zidul vestic de incintă al așezării roamne Sucidava (pl. 1/1-2). Zidul de incintă s-a păstrat pe o înălțime de aproximativ 0,80 m, având lățimea de 0,85 m, fiind realizat din piatră și mortar. A fost afectat de intervenții din perioada modernă târzie și contemporană. Au mai fost descoperite opt morminte, orientate est-vest, aproape toate fiind afectate de intervenții contemporane. Trei dintre ele aveau inventar funerar. În mormintul M 1 (pl. 2/1a) a fost descoperit un inel (pl. 2/1b) databil în secolul X - începutul sec. XI. Lângă alte două morminte au fost descoperite obiecte din fier folosite pentru prinderea scândurilor din sicriu, având, totodată și rol decorativ. Cel mai interesant este M 4, lângă care au fost descoperite aproximativ 50 de astfel de obiecte (pl. 2/2a-b), din care unele se aflau în poziție secundară. Concluzii În urma efectuării cercetării arheologice preventive au fost descoperite trei ziduri care datează din epoca romană și un strat de cultură consistent, în care a fost descoperită o cantitate relativ mare de ceramică (se află în curs de procesare pentru un raport extins). Din Evul Mediu timpuriu au fost descoperite opt morminte, parte a unei necropole despre care credem că ocupă o suprafață relativ mare. Inelul descoperit pe un deget în M 1 este databil în sec. X - începutul sec. XI, iar obiectele de fier descoperite în M 4 și M 5, pe baza analogiilor din vestul țării, pot fi încadrate cronologic în sec. XII.
Rezumat:
Muzeul Județean Olt a organizat o cercetare arheologică preventivă în noiembrie 2023, în Celei, județul Olt (așezarea romană Sucidava), în cadrul căreia au fost identificate rămășițe arheologice pe strada Sucidava. Au fost identificate și investigate trei ziduri din perioada romană, lângă care au fost descoperite cantități mari de ceramică. Pe lângă acestea, au fost investigate opt morminte care pot fi datate în Evul Mediu timpuriu (sec. X-XII). Unul dintre schelete avea un inel cu disc pe un deget, care poate fi datat în sec. X – începutul sec. XI. Lângă alt schelet, au fost descoperite multe obiecte din fier folosite pentru a fixa plăcile coșciugului și care, pe baza unor analogii, pot fi plasate cronologic în sec. XII.
Abstract [EN]:
The Olt County Museum organized a preventive archaeological research in November 2023, in Celei, Olt county (Roman settlement Sucidava), during which archaeological remains were identified on Sucidava street. Three Roman-era walls were identified and investigated, near which large quantities of pottery were discovered. In addition to these, eight tombs were investigated that can be dated to the early Middle Ages (10th-12th centuries). One of the skeletons had a ring with a disc on one finger, which can be dated to the 10th century – the beginning of the 11th century. Next to another skeleton, many iron objects were discovered that were used to fasten the coffin boards and which, based on some analogies, can be chronologically placed in the 12th century.