Corabia | Comuna: Oraș Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Așezarea romană Sucidava | Anul: 2023


Descriere:

Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Celei, oraș Corabia, jud. Olt [Sucidava], Punct: Așezarea romană Sucidava, Sector: Celei (toate străzile din sit)
Raport ID:
7187
Anul cercetarii:
Cod RAN:
| 125551.02 |
Județ:
Olt
Unitate administrativă:
Oraș Corabia
Localitate:
Corabia
Punct:
Așezarea Romană Sucidava
Sector:
Celei (Toate Străzile Din Sit)
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ciulavu Florin responsabil Muzeul Judeţean Olt
Bleoancă Mihaela participant Muzeul Judeţean Olt
Raport:
În lunile martie-iunie 2023, Muzeul Județean Olt a organizat o cercetare arheologică preventivă, având ca obiectiv descărcarea de sarcină arheologică a  terenului afectat de o investiție care vizează înlocuirea unor stâlpi electrici și montarea unor prize de pământ în Celei, oraș Corabia, jud. Olt. Scurt istoric al cercetărilor în zonă Situl arheologic Sucidava este bine cunoscut în lumea arheologică și publicului larg. Descoperirile realizate au un real impact la nivel național, iar multe dintre ele chiar pe plan internațional. De-a lungul timpului au realizat cercetări la Sucidava, în fortificație, Dumitru Tudor, Octavian Toropu, Corneliu Tătulea, Petre Gherghe, Lucian Amon, Mircea Negru și echipele de colaboratori, fiind publicate foarte multe rapoarte de săpătură, însă descoperirile de aici au prezentat interes și pentru alți cercetători, chiar dacă nu au săpat la Sucidava. Au fost publicate o serie de lucrări generale referitoare la istoricul sitului arheologic, foarte multe rapoarte de săpături sistematice și studii și articole pe categorii de piese (inscripții, figurine de bronz, amfore, opaițe, monede). La Sucidava au fost identificate trei zone funerare. Rezultatele cercetărilor din intervalul 1969-1983 din cimitirul roman și roman târziu aflat în zona de nord a așezării civile, au fost publicate de către Gheorghe Popilian și Dorel Bondoc. Așezarea civilă este suprapusă de locuirea contemporană, motiv pentru care este imposibil de realizat o cercetare sistematică. De aceea, sunt foarte importante cercetările preventive, prin intermediul cărora pot fi aflate noi informații referitoare la locuirea din epoca romană și romano-bizantină. Cadrul geografic Așezarea romană Sucidava este situată în proximitatea fortificației romane, dezvoltându-se înspre nord-vest de aceasta, pe o terasă înaltă, pe partea stângă a Dunării. Zona este poziționată în sudul Câmpiei Caracalului, la îmbinarea acesteia cu lunca Dunării. Relieful este în mare parte neted, specific zonei de câmpie, cu o altitudine de aproximativ 40-45 m față de nivelul mării. Terasa de la Celei este o zonă perfectă pentru locuire, motiv pentru care a permis comunităților umane să se dezvolte acolo. Prezentarea cercetării Proiectul de înlocuire a unor stâlpi de curent și de introducere a prizelor de pământ a presupus realizarea unor gropi cu dimensiunile de 1,25 x 1,05 m, sau de 0,80 x 0,80 m (pentru stâlpi) și săparea unor șanțuri cu lungimi de 6 m, 12 m, respectiv 15 m și lățimea de 0,30 - 0,50 m (pentru prizele de pământ), pe toate străzile din situl arheologic. Prin urmare, cercetarea noastră s-a putut realiza în condiții relativ dificile, din cauza dimensiunilor amintite. Cu toate acestea, am putut surprinde și cerceta trei complexe arheologice: dărâmătură dintr-o clădire (Cx 1), o alee din pietriș (Cx 2) și o vatră (Cx 3). Cx 1 (str. Sucidava, colț cu str. Libertății) – Dărâmătură formată din cărămizi, țigle, calcar din epoca romano-bizantină; nu au fost descoperite obiecte databile. A fost descoperită puțină ceramică, în general atipică. Dărâmătura a fost surprinsă pe o lungime de 3,2 m, la adâncimea de 1,10 m. Cx 2 (str. Libertății) - Alee din pietriș din epoca romano-bizantină. S-au descoperit foarte puține fragmente ceramice atipice și mici fragmente de tegule în proximitate. Aleea este orientată est-vest. Are o lățime de 2,5 m, a fost descoperită la adâncimea de 0,88 m, iar grosimea stratului de pietriș este de 0,29 m. Cx 3 (str. Sucidava) - Vatră realizată din cărămizi și țigle fragmentare peste care a fost pus un strat de 2-3 cm de lut bătucit. În proximitatea ei au fost descoperite foarte puține fragmente ceramice din perioada romano-bizantină, neexistând un alt element de datare. Pe nivelul de conturare a fost decoperită și arsură. Concluzii În urma efectuării cercetării arheologice preventive au fost descoperite trei complexe arheologice care se datează în epoca romano-bizantină, fără a putea face o încadrare cronologică mai clară. Au mai fost descoperite relativ puține fragmente ceramice din aceeași epocă, în stratul de cultură. Cercetarea s-a realizat în gropi mici (care pot fi considerate cel mult sondaje arheologice) și în șanțuri cu lățimea foarte mică (0,30-0,50 m), însă s-a putut verifica stratigrafia sitului în mai multe puncte. S-a putut constata o stratigrafie mai complexă, care pare să aibă două niveluri de locuire, pe str. Sucidava, în apropierea fortificației, iar cu cât ne îndreptăm înspre nord (înspre str. Celeiului), grosimea stratului de cultură scade semnificativ.
Rezumat:

Muzeul Județean Olt a organizat între martie și iunie 2023 o cercetare arheologică preventivă la Celei (așezarea romană Sucidava), în cadrul căreia a fost identificată stratigrafia arheologică în mai multe puncte ale sitului arheologic și au fost descoperite trei complexe arheologice (debrisuri dintr-o construcție, drum de pietriș și un focar).

Abstract [EN]:
The Olt County Museum organized between March and June 2023 a preventive archaeological research at Celei (Sucidava Roman settlement) during which the archaeological stratigraphy was identified in several points of the archaeological site and three archaeological complexes were discovered (debris from a building, gravel driveway and a hearth).