Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Talmaţchi |
Cristina |
responsabil |
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
În vara anului 2023 a fost realizată cercetare arheologică preventivă în municipiul Constanța, pe B-dul. 1 Mai, nr. 19, Cazarma 2798 (Centrul de Scafandri), conform contractului de cercetare încheiat între MINAC și beneficiarul S.C. PRIMO S.R.L. Cercetarea preventivă a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a terenului, de circa 1020 mp, pe care urmează a fi ridicate două clădiri adiacente în curtea cazărmii, reprezentând bazin de înot, spre S, și turn scufundări, spre N, cu cameră tehnică. Terenul, situat în perimetrul Centrului de Scafandri (la cca. 240 m S - SV de Stadionul Portul Constanța și la cca. 120 m N - NE de Biserica Sf. Maria, pe coasta Mării Negre), se află într-o zonă cu patrimoniu arheologic reperat, reprezentând o așezare medievală timpurie constituită în preajma castrului I Schuchhardt/XXVI Tocilescu, al valului de piatră. În 2017-2019, la 50 m E de imobilele ce urmează a fi ridicate, în urma cercetării a trei suprafețe, ce însumau 2400 mp, au fost identificate 18 complexe, reprezentând locuinţe şi construcţii (încăperi) cu caracter meşteşugăresc, din secolele IX-XI[1]. În 2020, la 110 m V de viitoarea investiție au fost identificate alte două complexe, din aceeași perioadă. Acestea se adăugau celor câteva locuințe și morminte de inhumație cercetate în 1986[2], la circa 330 m NV. Descoperirile din 1986, cele din 2017-2020 și 2023 fac parte din același sit, reprezentând așezarea medievală timpurie constituită în jurul castrului I Schuchhardt/XXVI Tocilescu, al valului de piatră. Săpătura a debutat cu efectuarea unei secțiuni stratigrafice în partea de S a terenului investigat, apoi cercetarea s-a făcut în suprafață. Pentru a ajunge la nivelul la care s-au putut delimita complexele arheologice (între cca. -1,19 și cca, -1,80 m sub nivelul actual de călcare), pe unele zone a fost necesară înlăturarea unor construcții moderne. Astfel, în perimetrul cercetat, s-a constatat existența mai multor canivouri care protejau țevi de apă, dispuse SV-NE sau N-S, fundațiile unei clădiri anexe și ale unor construcții pentru instrucție, respectiv existența a 11 gropi și a unui șanț cu resturi menajere moderne. Două dintre gropi aveau suprafețe mari și erau adâncite peste 3 m față de actualul nivel de călcare. Mare parte a intervențiilor antropice moderne coborau până la stratul medieval timpuriu, unele chiar și în loess, distrugând niveluri de interes arheologic. Succesiunea stratigrafică generală a sectorului cercetat era următoarea: asfalt; sub el un nivel de umplutură modernă, din pământ negru untos (gras), amestecat cu piatră, moloz, cărămidă fragmentară și resturi menajere (fier, plastic, sticlă), a cărui grosime varia între 0,60 și 0,80 m (în zona gropilor acesta coboară până în nivelul medieval-timpuriu sau chiar până în loess, afectând complexele de interes arheologic); urma un strat de pământ negricios, semi-gras și compact, relativ curat, cu înălțimea de 0,19-0,40 m; apoi un strat de pământ negru, semi-gras, cu sporadice materiale ceramice, a cărui grosime varia între 0,08 și 0,24 m, reprezentând al doilea nivel medieval-timpuriu de locuire (faza a II-a), din care pornea adâncirea unor complexe; acesta era urmat de un nivel de pământ brun-gălbui, relativ compact, cu o grosime de 0,15-0,20 m, cu sporadice materiale ceramice, reprezentând primul nivel medieval-timpuriu de locuire (faza I), din care pornea adâncirea unor complexe; este urmat de un nivel de pământ brun-gălbui (paleosol), cu numeroase galerii de crotovine şi fără material arheologic, gros de cca. 0,20-0,30 m; apoi pământ galben viu (loess). În urma cercetării, sub depunerile sau printre intervențiile moderne, pe suprafața de 1020 mp au fost identificate 20 de complexe medieval-timpurii (reprezentând locuințe, gropi pentru provizii și spații meșteșugărești, din secolele X-XI), secțiunea celui de al 21-lea fiind înregistrată pe profilul stratigrafic de S, acesta rămânând în afara perimetrului investigat. Cpl. 1 – Locuință. Era în colțul de NV al suprafeței cercetate, unde straturile superioare erau deja decapate, apărând imediat după înlăturarea unui strat subțire de pământ. Avea podea din lutuială gălbuie, iar în colțul de NE păstra resturile unui cuptor clădit din piatre. Inventar: fragmente ceramice, unele de la amforă sferoidală și de la gura unui urcior, o rondea făcută din peretele unui vas și o cărămidă fragmentară cu șănțuire de la ascuțirea obiectelor din os. Cpl. 2 – Atelier. Lipsa podelei, prezența zgurii de fier, în cantitate senmnificativă, și a mai multor niveluri succesive de cenușă tasate, prin călcare, ne determină să considerăm că a fost utilizat ca spațiu de lucru, în scop meșteșugăresc. Inventar: fragmente ceramice (unele cu smalț oliv sau decorate cu vopsea; marcă de olar), împungător din os, obiecte fragmentare din fier (lamă de cuțit), un colț de mistreț și material osteologic. Cpl. 3 – Locuință. Era în colțul de NV al perimetrului cercetat, fiind tăiat spre V de un canivou și spre N de un șanț. Podeaua era acoperită cu un strat de cenușă, relevând că locuința a sfârșit într-un incendiu. În colțul de SE păstrau resturile unei vetre, împrejmuită cu pietre. Inventar: ceramică și un împungător din os. Cpl. 4 – Cuptor fragmentar. Vatra avea refacere, fiind două suprapuse, fiecare de 4 cm grosime. Inventar: o cărămidă fragmentară și câteva fragmente ceramice. Cpl. 5 – Groapă de provizii adâncă de maxim 0,51 m, cu pereții ușor oblici și fundul albiat. Inventar: câteva fragmente ceramice (dintre care unul cenușiu și unul de amforă) și oase. Cpl. 6 – Groapă de provizii adâncă de 0,81 m. Avea în umplutură oase de vită și sporadice fragmente ceramice, cu linii incizate și o toartă inelară din caolin, decorată cu vopsea roșie. Cpl. 7 – Locuință. A fost cercetată fragmentar, deoarece partea de S a fost distrusă de un canivou. Peretele de N se păstra pe cinci asize și avea pietrele prinse cu pământ galben. A avut spre colțul de NE un cuptor din piatră, Din inventar amintim: ceramică, arșic, cărămidă cu șănțuiri, greutate fragmentară pentru plasa de pescuit, material faunistic. Cpl. 8 – Locuință. În colțul de SE era tăiată de Cpl. 7, relevând o succesiune cronologică. În peretele de V avea săpat un cuptor, care se păstra pe înălțime pe 0,38 m. Inventar: fragmente ceramice, unele provenind de la amfore. Cpl. 9 – Locuință. A fost cercetată parțial, fiind tăiată pe N de un șanț modern. Avea cuptor săpat în peretele de E. Pe S prezenta intrarea, în dreptul căreia peretele a fost întărit cu piatră. Păstrează pe N o lespede verticală de la o instalație de măcinat cereale. Inventar: ceramică, împungător din os, material ostelogic. Cpl. 10 – Locuință. Se păstra într-o stare de conservare precară, datorită intervențiilor antropice moderne. Avea cuptor săpat în peretele de V, iar vatra acestuia era amenajată pe strat de pietre și cărămizii fragmentare. Inventar: ceramică, două bile de praștie, două gresii și material osteologic. Cpl. 11 – Locuință. Avea în peretele de N scobit un cuptor, care se păstra pe înălțimea de 0,35 m. Inventar: ceramică cenușie și cu linii incizate, corn de vită, cărămidă fragmentară cu un element vegetal incizat, marcă de olar, material osteologic etc. Cpl. 12 – Atelier. Avea o formă relativ ovală și prezenta mai multe straturi tasate de arsură (la negru), care conțineau multe bucăți de zgură amestecate cu fragmente de la lupe de fier. Cele mai numeroase erau în apropierea unor pietre și cărămizi, reprezentând resturile unei vetre deschise. Inventar: ceramică, zgură, lupe de fier fragmentare, o bucată mică de bronz, material osteologic. Cpl. 13 – Atelier. Avea o formă aproape circulară și prezenta mai multe straturi tasate de arsură (la negru), care conțineau numeroase bucăți de zgură amestecate cu fragmente de la lupe de fier, răspândite pe trei sferturi din suprafață. Inventar: ceramică, zgură, lupe de fier fragmentare, patru cărămizi fragmentare cu șănțuiri, o bucată de marmură, material osteologic. Cpl. 14 – Locuință – atelier?. Se păstra fragmentar, fiind distrusă de o groapă modernă. Se evidențiază prin cuptorul săpat în peretele de V, a cărui vatră prezenta mai multe niveluri, bine păstrate toate. Vatra superioară, puternic arsă și fisurată, groasă de 3 cm, era amenajată pe un strat din piatră plată, cărămizi și câteva fragmente ceramice, gros de 4-5 cm. Sub acesta era o altă vatră, arsă în profunzime pe 7-8 cm. Modul de amenajare a vetrei cuptorului și apropierea acestui complex de cele două ateliere, ne determină să ne întrebăm dacă nu era și el utilizat ca spațiu meșteșugăresc, mai ales că podeaua locuinței era puternic arsă în fața cuptorului, pe o lungime de 1,10 m, adică până unde a fost tăiată de groapa modernă. Inventar: ceramică, gresie, cărămizi cu șănțuiri, obiect fragmentar din fier, câteva oase. Cpl. 15 – Cuptor fragmentar, tăiat de o groapă modernă. Este posibil să fi aparținut Cpl.14. Avea vatra amenajată pe strat din piatră mică și medie, printre care se găseau câteva fragmente de cărămizi și două de ceramică (unul cenușiu și unul cu linii incizate). Cpl. 16 – Groapă pentru păstrat proviziile. Avea pereții arcuiți în partea inferioară, iar fundul era ușor albiat. În zona mediană diametrul acesteia ajungea la 1,65 m, iar în partea inferioară la 1,30 m. Inventar: cărămizi, pietre mari, un fragment arhitectonic antic, fragmente ceramice, două astragale, gresie, cărămizi cu șănțuiri și oase. Cpl. 17 – Cuptor cu groapă de acces. Intra sub Cpl. 18, fiind anterior acestuia. S-a renunțat repede la el, cuptorul fiind utilizat fără a avea o vatră amenajată din lutuială. Inventar: ceramică, cărămizi cu șănțuiri, obiect din fier (piron), material osteologic. Cpl. 18 – Locuință. Pe S a fost tăiată de un șanț modern. Pe partea de V prezenta cuptor săpat în perete, de formă pătrată și dimensiuni reduse. Inventar: ceramică și material osteologic. Cpl. 19 – Groapă. Forma ei era neregulată, fiind probabil o groapă de împrumut pentru pământ galben. Umplutura ei a fost relativ curată, materialul ceramic fiind găsit în primii 0,48 m. Alături de ceramica cu decor incizat a fost găsită și partea inferioară a unei amfore. Cpl. 20 – Zid. Presupunem că a aparținut unei locuințe distrusă în timp. Pe partea de NV păstra urme de pământ copt de la un cuptor, probabil clădit din pietre. Zidul avea lungimea de 3,95 m, iar grosimea lui varia între 0,35 și 0,47 m. În apropierea lui au fost găsite câteva fragmente medievale timpurii. Cercetarea preventivă efectuată în Constanța, la Centrul de Scafandri, a confirmat existența așezării medievale timpurii și în acest perimetru, cu o densitate bună de locuire și un caracter meșteșugăresc al zonei. Din totalul descoperirilor de interes arheologic, materialul ceramic medieval-timpuriu este cel mai numeros. Acesta a apărut cu precădere în interiorul complexelor, în strat fiind sporadic. Acestuia i se adaugă obiecte din os (împungătoare); din lut (greutate pentru plasa de pescuit, cărămidă cu şănţuiri folosită la ascuţit obiecte din os) și material faunistic. În timpul cercetării, nu a fost descoperită nici o piesă monetară specifică perioadei. Sporadic au apărut, în strat, fragmente ceramice de perioadă romană, de mici dimensiuni. Materialul rezultat a fost depozitat la MINA Constanța. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În vara anului 2023, a fost realizată o cercetare arheologică preventivă în municipiul Constanța, pe bulevardul 1 Mai, în zona Centrul de Scafandri. Situl, situat la aproximativ 240 de metri sud-sud-vest de Stadionul Portul și la aproximativ 120 de metri nord-nord-est de Biserica Sf. Maria, pe malul Mării Negre, se află într-o zonă cu patrimoniu arheologic identificat. Reprezintă o așezare medievală timpurie, stabilită în apropierea Fortului Schuchhardt I / Fortul Tocilescu XXVI și a valului de piatră. În perioada 2017-2019, la aproximativ 50 de metri est de viitoarea construcție, au fost excavate trei zone cu o suprafață totală de 2400 metri pătrați, descoperindu-se 18 complexe compuse din locuințe și structuri legate de meșteșuguri, datând din secolele IX-XI. În 2020, la aproximativ 110 metri vest de viitoarea dezvoltare, au fost identificate încă două complexe din aceeași perioadă. Aceste descoperiri au completat rezultatele unor locuințe și locuri de înmormântare excavate în 1986, aflate la aproximativ 330 de metri nord-vest. Cercetarea arheologică din 2023, desfășurată pe o suprafață de 1020 metri pătrați, a scos la iveală 20 de complexe medievale timpurii (inclusiv locuințe, gropi de depozitare și spații de meșteșug) datând din secolele X-XI. Secțiunea celui de-al 21-lea complex a fost înregistrată în profilul stratigrafic la sud, rămânând în afara perimetrului investigat. Descoperirile din 1986, precum și cele din 2017-2020 și 2023, fac parte din același sit arheologic. Materialele rezultate au fost depozitate la MINA Constanța.
Abstract [EN]:
In the summer of 2023, a preventive archaeological research was conducted in the city of Constanța, on 1 Mai Boulevard, in the Centrul de Scafandri area. The site, located approximately 240 meters south-southwest of Portul Stadium and about 120 meters north-northeast of St. Mary's Church, on the coast of the Black Sea, is situated in an area with identified archaeological heritage. It represents an early medieval settlement established near the Schuchhardt Fort I / Tocilescu Fort XXVI and the stone vallum. In 2017-2019, about 50 meters east of the upcoming construction, three areas totaling 2400 square meters were excavated, revealing 18 complexes consisting of dwellings and craft-related structures dating from the 9th to 11th centuries. In 2020, about 110 meters west of the future development, two more complexes from the same period were identified. These additions complemented the findings of several dwellings and burial sites that were excavated in 1986, located approximately 330 meters northwest. The 2023 archaeological research, covering an area of 1020 square meters, revealed 20 early medieval complexes (including dwellings, storage pits, and craft spaces) dating from the 10th to 11th centuries. The section of the 21st complex was recorded in the stratigraphic profile to the south, remaining outside the investigated perimeter. The discoveries made in 1986, as well as those from 2017-2020 and 2023, are all part of the same archaeological site.
The resulting material was stored at MINA Constanţa.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. C. Paraschiv-Talmaţchi et al., 2022, p. 71-79.
[2]. Mănucu-Adameşteanu, Pontica 24, 1991, 299-327.
Bibliografie:
1. Paraschiv-Talmațchi, C. (2018). About an Early Medieval Settlement in the South of Ancient Tomis. Konštantinove listy/Constantine’s Letters, 11(1), 3-15.
2. Paraschiv-Talmațchi, C. (2021). Constantia – Constanța. Beneficiile arheologiei preventive. În S.M. Colesniuc, G.M. Talmațchi, L.D. Dumitrașcu, C. Paraschiv-Talmațchi (eds.), Porți deschise către civilizații. Tomis – Constanța MMXXI (pp. 211-233). Cluj-Napoca: Editura Mega.
3. Paraschiv-Talmațchi, C., Șova, C. (2022). Early medieval pottery from Constantia. În G. Döhner, L. Grunwald (eds.), Keramik in Berlin, Brandenburg und Europa. Produktion, Innovation, Handel und Sammlungsgeschichte - 53. Internationales Keramik-Symposium 2020, Reihe Beiträge zur Denkmalpflege in Berlin (pp. 71-79). Berlin: Landesdenkmalamt Berlin.
4. Mănucu-Adameșteanu, Gh. (1991). Tomis – Constantia – Constanța. Pontica, 24, 299-327.