Medgidia | Comuna: Municipiul Medgidia | Judeţ: Constanța | Punct: „Valul de piatră” în extravilanul mun. Medgidia și UAT Poarta Albă, jud. Constanța (la nord de cariera ROMCIM) | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Medgidia, jud. Constanţa, Punct: „Valul de piatră” în extravilanul mun. Medgidia și UAT Poarta Albă, jud. Constanța (la nord de cariera ROMCIM)
Raport ID:
7198
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie;
Tipuri de sit:
Locuire; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 60856.05 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Municipiul Medgidia
Localitate:
Medgidia
Punct:
„Valul De Piatră” În Extravilanul Mun. Medgidia Și Uat Poarta Albă, Jud. Constanța (La Nord De Cariera Romcim)
Localizare:
| 60856.05 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Talmaţchi | Cristina | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Șova | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Gheorghiu | Laura | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Chiriloaie | Bogdan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Doncu | Ioana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Lăzărică | Claudiu | participant | TRC Timișoara |
Raport:
Începând din vara anului 2023 și până în octombrie a fost realizată cercetare arheologică preventivă pe un teren situat în extravilanul municipiul Medgidia, la limita cu UAT Poarta Albă, conform contractului de cercetare încheiat între MINA Constanța și beneficiarul ROMCIM S.A. Cercetarea preventivă a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a terenului, de circa 1850 mp, pe care se dorește investiția „Relocare conductă transport gaze naturale Isaccea-Negru Vodă”. Scopul proiectului este relocarea conductei internaționale astfel încât extinderea carierei să fie făcută pe actualul amplasament al acesteia, aflat la cca. 260 m est de Cariera Medgidia. Terenul pe care se propune relocarea conductei internaționale de transport gaze se află la E de Fabrica de ciment, respectiv la N de Cariera Medgidia (Remus Opreanu). Acesta reprezintă o zonă cu patrimoniu arheologic reperat, cele mai noi informații provenind de la rezultatele diagnosticului de teren (realizat în 2022), când în zonă a fost constatată existența unui nivel de locuire medieval-timpuriu și un posibil șanț care, în urma analizei traseelor aliniamentelor defensive Valul mare de pământ și Valul de piatră, a fost considerat ca aparținând unuia dintre cele două monumente, deși în teren elementele lor nu sunt vizibile. De asemenea, din cariera a II-a a fabricii de ciment de la Medgidia au fost recuperate, acum mai bine de 50 de ani, de către profesorul Aurel Dumitrașcu, și apoi donate muzeului din Constanța mai multe vase medieval-timpurii[1]. De-a lungul timpului, în carierele fabricii (aflate la S de canalul Dunăre - Marea Neagră și la E de municipiu) au fost semnalate mai multe descoperiri specifice perioadei de început a Evului Mediu[2], aici fiind presupusă existența unei necropole din secolul al VIII-lea[3] și înregistrată o așezare din veacurile IX-X, posibil și începutul secolului al XI-lea, în urma unei săpături arheologice preventive (în cariera veche, aflată la S de Fabrica de ciment)[4]. Mențiunile pentru perioada medieval-timpurie pot fi completate, pentru zona apropiată celei cercetate, cu alte descoperiri atribuite antichității, precum sabia de bronz miceniană[5] și locuiri ale populației autohtone, de perioadă elenistică[6]. S-a săpat pe un teren care a suferit diverse intruziuni antropice de-a lungul timpului. Astfel, în perimetrul cercetat, s-a constatat că au fost efectuate lucrări, precum: terasarea terenului plantarea viței-de-vie; construirea rambleului drumului de pământ de lângă calea ferată care deservește fabrica de ciment; pentru nivelarea terenului și de depozitare a materiilor prime; pentru montarea a două țevi de apă și a unui cablu de tensiune, respectiv a fost constatată existența a cinci gropi cu resturi menajere moderne, unele adâncite peste 3 m, față de actualul nivel de călcare. Pe suprafața de circa 1850 mp cercetată au fost identificate 35 de complexe aparținând populației autohtone de perioadă elenistică (11), epocilor medieval-timpurie (18) și otomană (4), respectiv o parte a șanțului Valului de piatră. Dintre complexe, două reprezintă morminte, unul de perioadă antică și unul medieval-timpuriu. Complexe erau răspândite aproape pe întreaga suprafață cercetată, iar unele se suprapuneau, însă nu mai mult de câte două din aceeași perioadă. Șanțul valului de piatră a fost surprins pe partea de V a perimetrului, pe lungimea de aproape 50 m. Au fost realizate trei secțiuni stratigrafice, obținându-se mai multe profile, respectiv a fost golit aproape pe întreaga suprafață. Stratigrafia generală a șanțului se prezenta astfel: nivel de pământ brun, măzăros, cu pietricele mărunte și rare fragmente ceramice; nivel cenușiu deschis, compact, cu pietricele rare; straturi de pietriș mărunt și mediu; strat brun-cenușos, dens, cu puține pietre mărunte. Fundul șanțului se oprea într-un pământ galben murdar, compact, cu pietre numeroase și lentile de pământ roșiatic; întru-un pământ galben curat, compact, sau direct pe stâncă. Starea de conservare a terenului a făcut ca cercetarea acestuia să nu poată fi realizată pe toată adâncimea lui, ci doar pe cea păstrată, aceasta variind între 1,05 și 1,75 m (calculând în partea centrală). Totodată, prezența stâncii a determinat realizarea unui șanț „adaptat” terenului, căderea pantelor lui nefiind întotdeauna uniformă și fiind făcută sub formă de crevase reduse, suficient cât să ducă la ruperea unui membru sau la blocarea unei persoane în ea. Cum, de altfel, este posibil să fi pățit și defunctul găsit în șanț. În zona cercetată de noi, lățimea șanțului în partea superioară păstrată era de maxim 4,70 m. Umplutura acestuia era majoritar din pietriș, în ea apărând și fragmente ceramice antice, reduse numeric comparativ cu cele medieval-timpurii, toate prezente de la conturare până aproape de fundul șanțului. Excavarea șanțului valului de piatră în stâncă a fost observată, între punctul cercetat de noi și cel aflat la sud de gara Castelu, pe un versant care coboară spre Medgidia, în anul 1987, cu ocazia efectuării unor săpături arheologice de salvare ocazionate de conducta internațională de gaz[7]. În punctul respectiv lățimea șanțului era de 4,20 m, iar adâncimea de 2 m. Din totalul descoperirilor de interes arheologic materialul ceramic medieval-timpuriu este cel mai numeros. Acesta a fost descoperit cu precădere în interiorul complexelor, în strat fiind sporadic. O cantitate semnificativă provine din umplutura șanțului Valului de piatră. Alături de ceramică au fost descoperite obiecte din os (împungătoare); din lut (greutate pentru plasa de pescuit, fusaiole); din piatră (râșnițe, gresie) și material faunistic. În timpul cercetării, nu a fost descoperită nici o piesă monetară. Materialul ceramic de perioadă elenistică are și el o prezență bună. Sub formă fragmentară, sunt prezente vasele autohtone și amforele. Unele toarte de amforă poartă ștampilă. Exemplificăm cu o amforă de Sinope, care prezintă ștampila Αττάλλου ἀστυ νομοῦντος. ...υθης / Cap masculin spre dreapta, care se datează cca. 281-280 a.Chr.[8] Cercetarea preventivă efectuată la Medgidia a confirmat existența unui nivel de locuire antic al populației locale de perioadă elenistică (secolele IV-III a.Chr.), a șanțului Valului de piatră, a unei așezări medievale timpurii (secolele IX-X) și a unei locuiri de perioadă otomană târzie (secolele XVIII-XIX), în acest perimetru. Materialul rezultat a fost depozitat la MINA Constanța.
Rezumat:
În perioada august-octombrie 2023, s-au desfășurat cercetări arheologice preventive pe un teren situat la marginea municipiului Medgidia, la granița cu unitatea administrativ-teritorială Poarta Albă, la est de Fabrica de Ciment și la nord de Cariera Medgidia (Remus Opreanu). Scopul cercetării preventive a fost descărcarea de sarcină arheologică a terenului, care acoperă o suprafață de aproximativ 1850 de metri pătrați, unde este planificată relocarea unei conducte internaționale de gaz. Această relocare este necesară pentru a permite extinderea carierei pe amplasamentul actual, situat la aproximativ 260 de metri est de Cariera Medgidia. Pe suprafața investigată au fost identificate 35 de complexe, aparținând populației autohtone din perioada elenistică (11), din perioadele medievală-timpuriu modernă (18) și otomană (4), precum și o secțiune a șanțului Valului de piatră. Printre aceste complexe, două reprezintă morminte, unul din perioada antică și unul din perioada medieval-timpurie. Complexele au fost distribuite aproape pe întreaga suprafață investigată, unele suprapunându-se, dar nu mai mult de două din aceeași perioadă. Șanțul Valului de piatră a fost identificat în partea vestică a perimetrului, având o lungime de aproape 50 de metri. Au fost realizate trei secțiuni stratigrafice, rezultând multiple profile, iar șanțul a fost golit pe aproape întreaga sa suprafață. Fundul șanțului a fost identificat pe un sol galben compact, murdar, cu numeroase pietre și lentile de pământ roșiatic, sau direct pe substratul stâncos. Starea de conservare a solului a împiedicat atingerea adâncimii maxime, aceasta variind între 1,05 și 1,75 metri în partea centrală. Cercetarea preventivă desfășurată la Medgidia a confirmat existența unui nivel de locuire antică al populației locale din perioada elenistică (secolele IV-III î.Hr.), a șanțului Valului de piatră, a unei așezări medieval-timpurii (secolele IX-X) și a unei locuiri din perioada otomană târzie (secolele XVIII-XIX) în această zonă. Materialul rezultat a fost depozitat la MINA Constanța.
Abstract [EN]:
In the period from August to October 2023, preventive archaeological research was conducted on a piece of land located in the outskirts of the municipality of Medgidia, on the border with the administrative-territorial unit of Poarta Albă, to the east of the Cement Factory, and to the north of the Medgidia Quarry (Remus Opreanu). The purpose of the preventive research was to relieve the archaeological burden of the land, covering an area of approximately 1850 square meters, where the relocation of an international gas pipeline is planned. This relocation is necessary to allow for the expansion of the quarry onto its current location, which is approximately 260 meters east of the Medgidia Quarry.
On the investigated surface, 35 complexes were identified, belonging to the indigenous population of the Hellenistic period (11), the medieval-early modern periods (18), and the Ottoman period (4), as well as a section of the Stone Wall trench. Among these complexes, two represent graves, one from the ancient period and one from the early-medieval period. The complexes were distributed almost across the entire investigated area, and some overlapped, but not more than two from the same period.
The Stone Vallum trench was identified on the western part of the perimeter, with a length of nearly 50 meters. Three stratigraphic sections were made, resulting in multiple profiles, and the trench was emptied over almost the entire surface. The bottom of the trench was found to rest on compact, dirty yellow soil with numerous stones and reddish earth lenses, or directly on bedrock. The state of preservation of the soil prevented the excavation from reaching its full depth, and it varied between 1.05 and 1.75 meters in the central part.
The preventive research conducted in Medgidia has confirmed the existence of an ancient habitation level of the local population from the Hellenistic period (4th-3rd centuries), the Stone Wall trench, an early medieval settlement (9th-10th centuries), and a late Ottoman period habitation (18th-19th centuries) within this area.
The resulting material was stored at MINA Constanţa.
Note:
[1]. Paraschiv-Talmaţchi, 2022, p. 353-370.
[2]. Harțuche, 1971, p. 253, unde se menționează găsirea a cinci vase întregi de către muncitorii de la carieră și achiziționarea acestora de către farmacistul brăilean Paul Bălcănescu.
[3]. Comșa, 1979, p. 151-156.
[4]. Datarea inițială, secolele X-XI, a fost ulterior rectificată. Vezi Harțuche 1971, p. 252-257; Comșa 1979, p. 153.
[5]. Irimia et al., 1969, p. 137-147.
[6]. Irimia, 1973, p. 7-71; M. Irimia, 1980, p. 66-118; Colțeanu, 2022.
[7]. Papuc, 1992, p. 323.
[8]. Identificare Natalia Mateevici, căreia îi mulțumim și pe această cale.
[2]. Harțuche, 1971, p. 253, unde se menționează găsirea a cinci vase întregi de către muncitorii de la carieră și achiziționarea acestora de către farmacistul brăilean Paul Bălcănescu.
[3]. Comșa, 1979, p. 151-156.
[4]. Datarea inițială, secolele X-XI, a fost ulterior rectificată. Vezi Harțuche 1971, p. 252-257; Comșa 1979, p. 153.
[5]. Irimia et al., 1969, p. 137-147.
[6]. Irimia, 1973, p. 7-71; M. Irimia, 1980, p. 66-118; Colțeanu, 2022.
[7]. Papuc, 1992, p. 323.
[8]. Identificare Natalia Mateevici, căreia îi mulțumim și pe această cale.
Bibliografie:
1. Paraschiv-Talmaţchi, C. (2022). Ceramică medieval-timpurie din Dobrogea. Restituiri. Pontica, 55, 353-370.
2. Harțuche, N. (1971). Contribuții la repertoriul arheologic al Dobrogei. Pontica, 4, 253.
3. Comșa, M. (1979). Ceramică alanică din secolul al VIII-lea descoperită în centrul Dobrogei. Pontica, 12, 151-156.
4. Harțuche, N. (1971). Datarea inițială, secolele X-XI, a fost ulterior rectificată. Pontica, 4, 252-257.
5. Comșa, M. (1979). Datarea inițială, secolele X-XI, a fost ulterior rectificată. Pontica, 12, 153.
6. Irimia, M., & Dumitrașcu, A. (1969). Sabia de bronz miceniană descoperită la Medgidia. Pontice, 2, 137-147.
7. Irimia, M. (1973). Descoperiri noi privind populația autohtonă a Dobrogei și legăturile ei cu coloniile grecești (sec. V-I î.e.n.). Pontica, 6, 7-71.
8. Irimia, M. (1980). Date noi privind așezările getice din Dobrogea în a doua epocă a fierului. Pontica, 13, 66-118.
9. Colțeanu, P. (2022). Raport de diagnostic arheologic intruziv. Relocare conductă de transport internațional de gaze naturale DN 1000 Isaccea-Negru Vodă, Situl 2.
10. Papuc, Gh. (1992). Despre valurile transdobrogene. Pontica, 25, 323.
2. Harțuche, N. (1971). Contribuții la repertoriul arheologic al Dobrogei. Pontica, 4, 253.
3. Comșa, M. (1979). Ceramică alanică din secolul al VIII-lea descoperită în centrul Dobrogei. Pontica, 12, 151-156.
4. Harțuche, N. (1971). Datarea inițială, secolele X-XI, a fost ulterior rectificată. Pontica, 4, 252-257.
5. Comșa, M. (1979). Datarea inițială, secolele X-XI, a fost ulterior rectificată. Pontica, 12, 153.
6. Irimia, M., & Dumitrașcu, A. (1969). Sabia de bronz miceniană descoperită la Medgidia. Pontice, 2, 137-147.
7. Irimia, M. (1973). Descoperiri noi privind populația autohtonă a Dobrogei și legăturile ei cu coloniile grecești (sec. V-I î.e.n.). Pontica, 6, 7-71.
8. Irimia, M. (1980). Date noi privind așezările getice din Dobrogea în a doua epocă a fierului. Pontica, 13, 66-118.
9. Colțeanu, P. (2022). Raport de diagnostic arheologic intruziv. Relocare conductă de transport internațional de gaze naturale DN 1000 Isaccea-Negru Vodă, Situl 2.
10. Papuc, Gh. (1992). Despre valurile transdobrogene. Pontica, 25, 323.