Cugir | Comuna: Oraș Cugir | Judeţ: Alba | Punct: Dealul Cetate - Cetatea dacică de Cugir | Anul: 2023
Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7228Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7228Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7228
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Cugir, oraș Cugir, jud. Alba, Punct: Dealul Cetate - Cetatea dacică de Cugir
Raport ID:
7228
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène târziu; Epoca medievală mijlocie; Epoca modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Cetate; Fortificaţii; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 1703.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Oraș Cugir
Localitate:
Cugir
Punct:
Dealul Cetate - Cetatea Dacică De Cugir
Localizare:
| 1703.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rustoiu | Aurel | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Drăgan | Andreea | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Egri | Mariana Elena | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| El Susi | Georgeta | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Musteață | Marina | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Pall-Both | Diandra-Natalia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăpușan | Bogdan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ștefan | Dan | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Rustoiu | Gabriel Tiberiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Balteș | Gabriel-Dan | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Tănasă | Emilia Georgiana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Lăcraru | Paul Sorin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Munteanu | Boglárka Gloria | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Boișteanu | Florian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Grindean | Roxana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Georgescu | Andrei | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Purdea | Claudiu | participant | Centrul Cultural Cugir |
| Dobrean | Diane-Elisabeta | participant | Centrul Cultural Cugir |
| Bartalics | Camelia | participant | Centrul Cultural Cugir |
Raport:
Situl Cugir – Dealul Cetate se găsește amplasat în partea sudică a localității Cugir, fiind mărginit la sud de Valea Dăii, la est de râul Cugir și la vest de platoul „După Cetate”. Dealul Cetate se ridică până la o altitudine de 495 m și se prezintă ca o formă de relief dominantă în peisajul Văii Cugirului, aflat la capătul sudic al acesteia cu o bună vizibilitate înspre și dinspre Valea Mureșului, mărginind o zonă de acces spre masivul Șureanu. Antichitățile de pe Dealul Cetății din Cugir au devenit cunoscute o dată cu cercetările sistematice întreprinse de I. H. Crișan, F. Medeleț și I. Andrițoiu între anii 1977 și 1991. Cele 15 campanii arheologice au condus la realizarea unei documentații vaste recent publicată integral și introdusă în circuitul științific (Crișan, Medeleț, Andrițoiu 2020; pentru rapoartele mai vechi Crișan, Medeleț 1979; pentru interpretarea anterioară a descopririlor de la Cugir vezi și Rustoiu 2015; Căsălean 2020). Pe platoul și pe terasele antropice ale dealului cercetările sistematice au condus la descoperirea unor niveluri de locuire ce aparțin culturii Wietenberg, o cetate și o necropolă tumulară aparținând La Tène-ului târziu, intervenții din perioada medievală și amenajări moderne în contextul amplasării unei baterii antiaeriene în timpul celui de-al doilea război mondial. Dintre acestea, nivelurile cel mai bine păstrate aparțin La Tène-ului târziu respectiv „orizontului dacic”. Pentru această perioadă autorii cercetărilor au distins încă din primele campanii prezența a două faze distincte de amenajare a habitatului cetății. Prima fază, încadrată cronologic între a doua jumătate a sec. II a. Chr. și mijlocul sec. I a. Chr. este reprezentată de locuințe adâncite și semi-adâncite înconjurate de un șanț săpat în stânca dealului în spatele căruia a fost ridicat un val din pământ și piatră sfărâmată prevăzut cu palisadă. Acestei faze îi corespunde și necropola tumulară. Cea de-a doua fază, încadrată cronologic între mijlocul sec. I a. Chr. și începutul sec. II p. Chr. este reprezentată de reamenajarea habitatului prin îndreptarea stâncii platoului superior și amenajarea a cel puțin trei terase antropice spre vest, nord și est în continuarea platoului. Pe acestea valul din prima fază a fost refolosit în edificarea unui nou val ce înconjura platoul superior. Acesta a fost la rândul lui prevăzut cu o palisadă din lemn. Pe terasele antropice a fost ridicat un zid din piatră de râu legată cu lut. În ductul zidului a fost construit în partea vestică, în proximitatea unei căi secundare de acces în incintă, un turn cu elevație din lemn. Acestei faze îi corespunde o locuință cu absidă situată în incinta formată de valul de pământ și o serie de locuințe semi-adâncite și de suprafață dispuse atât în incintele fortificate, cât și în exteriorul acestora. În spatele elementelor de fortificație au fost săpate în stânca dealului o serie de șanțuri menite să asigură scurgerea apelor pluviale. Pornind de la documentația cercetărilor din a doua jumătate a sec. XX, investigația desfășurată în anul 2023 a privit sondarea și evaluarea arheologică a sitului în vederea elaborării unui plan de reluare a cercetărilor sistematice și pentru punerea sa în valoare din punct de vedere turistic și muzeal. Astfel, cercetările au presupus investigații geofizice pentru a lămurii planimetria spațiilor antropice din interiorul și exteriorul incintelor fortificate și reactualizarea planului topografic al sitului (Dan Ștefan). La acestea s-a adăugat și realizarea unui sondaj arheologic intruziv menit pe de-o parte să verifice interpretările stratigrafice emise în timpul cercetărilor sistematice, iar pe de altă parte să permită prelevarea de probe pentru analize interdisciplinare complexe. Sondajul arheologic intruziv, numit convențional S1, a fost realizat la marginea nord-vestică a platoului superior în zona valului de pământ. Pentru a verifica stratigrafia această secțiune a fost amplasată într-o zonă necercetată aflată între secțiunea magistrală Alfa m -3 - 3 și Suprafața Alfa 19-(-3)/Beta 14-4, fiind orientată pe direcția est-vest. S1 a fost excavată pe o lungime de 6 m și o lățime de 2 m până la o adâncime maximă de 1.4 m când a fost întâlnit nivelul steril reprezentat de micașistul sfărmicios și roșiatic al dealului Cetate. Secțiunea a fost cercetată prin metoda „single context planning”. Datele oferite de fiecare context au fost notate pe fișe de context specifice, dimensiunile fiecărui context au fost măsurate cu ajutorul unui gps digital. Contextele au beneficiat de fotografii de specialitate și fotogrammetrie necesară creării modelului 3D. Nu în ultimul rând, materialul arheologic a fost recoltat în funcție de context, alături de probele necesare analizelor paleozoologice, paleobotanice, de polen fosil și cărbune. Au fost de asemenea prelevate, din fiecare context arheologic, fragmente de cărbune în vederea realizării unor analize C14, care vor permite eventual o mai bună cunoștere a cronologiei absolute. Din punct de vedere stratigrafic sub nivelul vegetal s-a conturat miezul valului de pământ din faza a doua de amenajare a habitatului. Acesta a fost realizat din mai multe niveluri de sol lutos și micașist sfărâmat, toate bine bătute în conținutul cărora s-au identificat puține materiale arheologice în poziție secundară. În partea superioară a valului au fost identificate trei gropi de stâlp, ce aveau o umplutură omogenă și proveneau de la palisada din lemn. De asemenea, pe suprafața valului au fost observate mai multe fragmente de cărbune rezultate probabil din incendierea palisadei. Fața interioară a valului a fost placată cu bolovani de râu așezați uniform. De altfel, pe profilul vestic s-a putut observa o groapă de stâlp ce susținea cel mai probabil un parapet din lemn menit să împiedice scurgerea valului de pământ spre interiorul incintei. Sub val și amenajările asociate lui a fost identificat un nivel compact, bogat în materiale arheologice ceramice, dispus în două trepte care indică amenajarea încă din prima fază de locuire a unor terase antropice. În cadrul acestui nivel a fost identificată în jumătatea estică a secțiunii o locuință semi-adâncită prevăzută cu o podea de lut și mărginită de bolovani de râu. De asemenea, a fost observată în centrul secțiunii și o posibilă groapă de provizii probabil transformată în groapă menajeră. Acestea au fost parțial deranjate de amenajările ulteriore, iar în conținutul lor au fost antrenate în poziție secundară materiale aparținând culturii Wietenberg. Nivelurile primei etape de locuire a cetății au fost amplasate peste un strat de lut gălbui bine bătut pe suprafața stâncii native. Astfel, cercetările întreprinse în S1 au surprins în mare parte aceleași observații formulate și în cadrul cercetărilor sistematice din 1977-1991. Au fost identificate cele două etape de construcție și ocupare a habitatului cetății. La acestea, noile cercetări adaugă câteva observații suplimentare. Acestea constă în observația amenajării spațiului locuit prin terase încă din prima etapă de locuire. De asemenea, valul din pământ din prima fază nu a fost întâlnit și în S1 ceea ce sugerează fie înlăturarea lui completă în contextul construcției valului din faza a doua sau un traseu diferit al acestuia cel puțin în zona cercetată recent. De asemenea, cercetările curente au surprins stratigrafia mai complexă a valului de pământ din faza a doua format din niveluri succesive de compoziții diferite uneori alternând între straturi de lut și stâncă sfărâmată pentru a sporii cel mai probabil rezistența acestuia. La toate acestea se adaugă și analiza prin metodele interdisciplinare menționate care se află în curs de prelucrare. Pornind de la observațiile formulate în campania 2023, alături de analizele geofizice, viitoarele cercetări arheologice sistematice se vor concentra pe extinderea excavațiilor la vest de S1 pe prima terasă de sub platoul superior unde a fost identificat zidul din piatră de râu legată cu lut. Această abordare permite observarea relației stratigrafice și implicit cronologice între valul de pământ și zidul din piatră. De asemenea, această abordare poate oferii informații noi legate de habitatul de pe terasele antropice ale cetății.
Rezumat:
Situl de la Cugir – Dealul Cetate este situat la sud de orașul Cugir, fiind mărginit de Valea Dăii, platoul DupăCetate și râul Cugir. Situl a fost investigat sistematic între anii 1977 și 1991 de o echipă condusă de I. H. Crișan, F. Medeleț și I. Andrițoiu. Săpăturile arheologice au produs o documentație amplă, recent publicată și discutată în literatura de specialitate. Cercetările întreprinse în a doua jumătate a secolului XX au scos la lumină o fortificație aparținând „orizontului dacic”. Straturile identificate indică faptul că habitatul fortificației a fost construit în două faze distincte. Prima fază, datată între a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr. și mijlocul secolului I î.Hr., constă din mai multe locuințe adâncite situate atât în interiorul, cât și în exteriorul unei fortificații prevăzute cu un șanț și un val de pământ. În cea de-a doua fază de construcție, terenul platoului superior al dealului a fost nivelat. Spațiul locuit a fost extins spre vest, est și nord, unde au fost create cel puțin trei terase antropice. Pe aceste structuri a fost ridicat un nou val de pământ, împreună cu un zid construit din roci locale legate cu lut. Scopul campaniei din 2023 a fost de a verifica observațiile stratigrafice realizate în cadrul cercetărilor arheologice mai vechi, precum și de a stabili un plan pentru investigații sistematice viitoare. În plus, cercetările actuale au urmărit colectarea de probe pentru mai multe analize interdisciplinare complexe și investigarea sitului prin metode geofizice. Astfel, a fost excavată o secțiune de 6x2 metri, denumită S1, în partea nord – nord-vestică a platoului superior, în zona valului aferent celei de-a doua faze de construcție. Cercetările au scos la lumină straturile celor două faze de construcție ale fortificației, precum și valul menționat. Aceste descoperiri confirmă parțial interpretările stratigrafice anterioare. Mai mult, săpăturile actuale au relevat o structură mai complexă a valului, prezența unei palisade de lemn pe creasta acestuia, precum și unele niveluri de locuire și locuințe aparținând primei faze de habitat. Săpăturile viitoare vor fi extinse spre vest, pe prima terasă situată sub platoul superior, pentru a identifica zidul. Obiectivul va fi de a observa legătura cronologică dintre valul de pământ și zidul construit din roci locale legate cu lut, precum și straturile de locuire situate între ele.
Abstract [EN]:
The site at Cugir – Cetate hill is situated south of Cugir city bordered by Dăii valley,DupăCetate plateau and Cugir River. The site was systematically investigated between 1977 and 1991 by a team lead by I. H. Crișan, F. Medeleț and I. Andrițoiu. The archaeological excavations produced an extensive documentation recently published and discussed in the archaeological literature. The researches undertaken in the second half of the XXth century uncovered a fortress belonging to the ”Dacian horizon”. The identified layers indicate that the habitat of the fortress was constructed in two separate phases. The first phase, dated between the second half of the 2nd century BC until the middle of the 1st century BC, consists from several sunken dwellings situated within and outside a fortification provided with a ditch and earthen rampart. Within the second phase of construction the terrain of upper plateau of the hill was straightened. The lived space was enlarged towards west, east and north were at least three anthropic terraces were created. On these features a new earthen rampart was constructed, together with a wall made from local rocks bound with clay. The aim of the 2023 campaign was to verify the stratigraphic observations made within the older archaeological researches as well as to establish a plan for future systematic researches. Furthermore, the current investigation also aimed to gather samples for several complex interdisciplinary analyses and investigate the site through geophysical methods. Thus, a 6 by 2 meter section, named S1, was excavated in the north – north western part of the upper plateau in the area of the rampart from the second phase. The research uncovered the layers of the two construction phases of the fortress as well as the mentioned rampart. They confirm in part the earlier stratigraphic interpretations. Moreover the current excavations unveiled a more complex structure of the rampart, the presence of a wooden palisade on top of the rampart as well as some habitation layers and houses belonging to the first phase of habitation. The future excavations will be extended towards west, on the first terrace under the upper plateau in order to find the wall. The aim will be to observe the chronological link between the earthen rampart and the wall made from local stones bound with clay as well as the habitation layers situated between them.
Bibliografie:
1. Căsălean, A. C. (2020). Cetatea dacică de la Cugir. Habitat și teritoriu. În A. Rustoiu (Ed.), Vol. II. Cluj-Napoca: Editura Mega.
2. Crișan, I. H., & Medeleț, F. (1979). Raport preliminary asupra săpăturilor din 1978 la cetatea dacică de la Cugir (jud. Alba). Materiale şi cercetări arheologice, Oradea, 105-107.
3. Crișan, I. H., Medeleț, F., & Andrițoiu, I. (2020). Cetatea dacică de la Cugir. Arhiva săpăturilor arheologice (1977-1991). În A. Rustoiu, A. C. Căsălean, & A.-V. Georgescu (Eds.), Vol. I. Cluj-Napoca: Editura Mega.
4. Rustoiu, A. (2015). Civilian and funerary space in the Dacian fortified settlement at Cugir. În S. Forțiu & A. Stavilă (Eds.), Arheovest III, Vol. I, Szeged, 349-367.
2. Crișan, I. H., & Medeleț, F. (1979). Raport preliminary asupra săpăturilor din 1978 la cetatea dacică de la Cugir (jud. Alba). Materiale şi cercetări arheologice, Oradea, 105-107.
3. Crișan, I. H., Medeleț, F., & Andrițoiu, I. (2020). Cetatea dacică de la Cugir. Arhiva săpăturilor arheologice (1977-1991). În A. Rustoiu, A. C. Căsălean, & A.-V. Georgescu (Eds.), Vol. I. Cluj-Napoca: Editura Mega.
4. Rustoiu, A. (2015). Civilian and funerary space in the Dacian fortified settlement at Cugir. În S. Forțiu & A. Stavilă (Eds.), Arheovest III, Vol. I, Szeged, 349-367.