Berzovia | Comuna: Berzovia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix și așezarea romană de la Berzovia - Berzobis | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Berzovia, com. Berzovia, jud. Caraș-Severin, Punct: Castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix și așezarea romană de la Berzovia - Berzobis
Raport ID:
7255
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 51519.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Berzovia
Localitate:
Berzovia
Punct:
Castrul Legiunii A Iv-A Flavia Felix Și Așezarea Romană De La Berzovia - Berzobis
Localizare:
| 51519.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Leonti | Iulian | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Ardeţ | Adrian | responsabil | Academia Română – Filiala Timișoara |
Raport:
Cercetările arheologice preventive anul 2022 Unitatea de cercetare a fost determinată de amplasamentul proiectului de investiţie[1], plan cu o arie de 465 mp, situat în proximitatea estică a valului (vizibil în teren) corespunzător castrului roman care se întinde în intravilanul localităţii Berzovia. Astfel, rezulta un spaţiu generos pentru săpătura arheologică propriu-zisă însă, intervenţiile mecanizate neautorizate au limitat cercetările la o suprafaţă cu dimensiunile de 17 x 15 m, denumită în continuare cu indicativul C1/2022[2]. Pentru un plan de lucru mai eficient, cercetarea arheologică a debutat prin curăţirea pe cât posibilă a profilelor rezultate în urma săpăturii mecanizate anterioare, profilul de pe latura nordică a suprafeţei indicând existenţa a două contexte arheologice adâncite[3]. Decaparea mecanizată a suprafeţei a înlăturat prin niveluri orizontale succesive de săpare de cca. 0,25-0,30 m, nivelările moderne mai recente din curtea şcolii dar şi, depunerea geologică în timp, până la o adâncime care a variat de la 1,20 m la 1,50 m. A rezultat un plan orizontal pe care s-au conturat două şanţuri paralele, dispuse la 5 m unul faţă de celălalt, (notate cu indicativele S1 şi S2) orientate NV-SE şi perpendiculare pe suprafaţa cercetată[4]. Totodată, între cele două contexte arheologice menţionate, a fost descoperită podeaua şi resturi din zidăria unei structuri (notate cu S3). Descrierea contextelor S1 - Conturat la o adâncime de 1,50 m, pe diferenţe cromatice, şanţul din vestul unităţii de cercetare a fost golit pe o lungime de 10,5 m, fundul acestuia fiind atins la adâncimea de 2,20 m de la conturare. Forma tronconică a şanţului a avut o lăţime maximă de 2,20 m în partea superioară şi 1 m în zona inferioară. În umplutura lutoasă de culoare brună, cu flecuri de pământ gri în zona inferioară, au fost descoperite câteva fragmente ceramice şi bucăţi de cărămidă şi ţigle romane. De asemenea, în zona sudică a şanţului, la o adâncime de 0,80 m de la conturare, a fost descoperit un opaiţ în stare fragmentară şi nu în ultimul rând, de menţionat este faptul că, de la conturare până la o adâncime de 0,10-0,15 m s-a constatat o concentraţie mare de zgură şi chirpici ars în umplutură. Interesant este faptul că această concentraţie este distribuită pe întreg duct al şanţului, neexistând indicii precum că aceasta ar fi o lentilă provenită mai de sus, şi forfecată astfel, de cercetarea suprafeţei în niveluri orizontale. Şanţul notat cu S2 s-a conturat la 5 m est faţă de S1. Cercetat pe 8 m lungime, şanţul a avut forma tronconică (uşor alveolat spre vest), o lăţime de 2 m şi adâncimea de 0,80 m de la conturare. Ca şi în cazul anterior, săparea antică a S2 tăia stratul steril din punct de vedere arheologic de culoare galbenă şi un strat de culoare neagră, notat cu indicativul 6 pe profilul general, vizibil mai gros (cca. 0,30-0,40 m) între cele două contexte arheologice descrise; spre zona estică a săpăturii stratul se subţiază, la extremitatea sud-estică a săpăturii având cca. 0,15 m[5]. Contextul notat cu indicativul S3, reprezintă o structură cu dimensiunile de 4,50 x 2,40 m; a avut podea din mortar şi zidărie din piatră legată cu mortar. Construcţia acesteia a tăiat stratul cu materiale romane dintre cele două şanţuri, morfologia unui fragment ceramic descoperit în amestecul de mortar din podea asigurându-i datarea relativă în evul mediu. Concluzii În ansamblu, cercetarea arheologică din suprafaţa afectată de proiectul edilitar, a surprins o situaţie care privită în sens cronologic arată: a) momentul săpării şi umplerii ulterioare a şanţurilor corespunzătoare castrului roman (nota 4) b) poziţia stratigrafică clară a structurii S3 a cărei construcţie taie atât zona coluvială din preajma şanţurilor (nivelul 5 reprezentat pe profil) cât şi, nivelul 6. Nivelul 4 este parţial afectat de S3 (partea superioară), structura fiind construită de la nivelul acestui strat. c) momentul distrugerii structurii S3 se petrece anterior momentului de amenajare(nivelul 1 şi 2 pe profil) din a doua jumătate a veacului trecut, a terenului pentru şcoala generală, pietre cu mortar fiind observate la baza depunerii coluviale groasă de 0,70 - 0,80 m (nivelul 3 pe profil).
Rezumat:
În anul 2022, suprafața deschisă pe latura estică a liniei de fortificație romană de la Berzovia a confirmat existența celui de-al doilea șanț al castrului (notat cu S2). De asemenea, la 5 metri spre vest, în aceeași unitate de cercetare (C1), a fost golit primul șanț al fortificației (notat cu S1). Între cele două șanțuri (S1 și S2) a fost descoperită o structură medievală (S3 – 4,50 x 2,40 m), având podea din mortar și resturi de zidărie. Șanțurile aveau o formă tronconică în profil, cu o lățime de 2,20 metri (S1), respectiv 2 metri (S2). Adâncimea era de 2,20 metri în S1 și de 0,80 metri în S2.
Abstract [EN]:
In 2022 the open surface on the eastern side of the Roman fortification line from Berzovia proved the second ditch of the castrum (noted with S2). Also, at 5 meters to the west, in the same research unit (C1) was emptied the first ditch of the fortification (noted with S1). Between two ditches (S1 and S2) we descovered a medieval structure (S3- 4,50 x 2,40 m ) with mortar floor and rests of masonry. The ditches had a tronconic shape in the profile and 2,20 meters witdh (S1), respectively 2 meters (S2). The deep in S 1 was 2, 20 m and 0, 80 m in S2.
Note:
[1]. Proiectul investițional Construire sală de educație fizică școlară, localitatea Berzovia, CF nr. 42221, comuna Berzovia, județ Caraș-Severin.
[2]. Anterior cercetărilor arheologice, intervenţiile mecanizate pentru săparea fundaţiilor necesare proiectului edilitar, au distrus în totalitate stratigrafia până la o adâncime care a variat între 2 şi 2, 5 m pe laturile de sud şi nord respectiv, în estul şi vestul suprafeţei şi parţial în centru.
[3]. Acest demers a fost îngreunat şi de faptul că la vremea începerii cercetării, şanţurile fundaţiilor erau pline cu apă, datorită precipitaţiilor şi prezenţei destul de sus a pânzei freatice, în acest scop fiind utilizată constant o pompă submersibilă pe toată durata desfăşurării şantierului arheologic.
[4]. Şanţurile au fost cercetate pe cca. 80 la suta din întreaga lungime de conturare, situaţie datorată situaţiei dificile de acces şi de evacuare a pământului.
[5]. Stratul de pământ cu fragmente ceramice romane descoperite sporadic pe partea lui superioară (notat cu nr. 6 pe profil) suprapune în mod direct sterilul arheologic, cel mai probabil reprezintă solul şi respectiv, nivelul antic de călcare, o deosebire netă între cele două fiind imposibilă, având în vedere faptul că cel mai probabil în zonă s-au făcut lucrări de nivelare pentru edificare structurii S3 - situaţie stratigrafică care corespunde nivelului 4 care a avut o grosime variabilă de la 0,20, până la 1 m în dreptul şanţurilor.
[2]. Anterior cercetărilor arheologice, intervenţiile mecanizate pentru săparea fundaţiilor necesare proiectului edilitar, au distrus în totalitate stratigrafia până la o adâncime care a variat între 2 şi 2, 5 m pe laturile de sud şi nord respectiv, în estul şi vestul suprafeţei şi parţial în centru.
[3]. Acest demers a fost îngreunat şi de faptul că la vremea începerii cercetării, şanţurile fundaţiilor erau pline cu apă, datorită precipitaţiilor şi prezenţei destul de sus a pânzei freatice, în acest scop fiind utilizată constant o pompă submersibilă pe toată durata desfăşurării şantierului arheologic.
[4]. Şanţurile au fost cercetate pe cca. 80 la suta din întreaga lungime de conturare, situaţie datorată situaţiei dificile de acces şi de evacuare a pământului.
[5]. Stratul de pământ cu fragmente ceramice romane descoperite sporadic pe partea lui superioară (notat cu nr. 6 pe profil) suprapune în mod direct sterilul arheologic, cel mai probabil reprezintă solul şi respectiv, nivelul antic de călcare, o deosebire netă între cele două fiind imposibilă, având în vedere faptul că cel mai probabil în zonă s-au făcut lucrări de nivelare pentru edificare structurii S3 - situaţie stratigrafică care corespunde nivelului 4 care a avut o grosime variabilă de la 0,20, până la 1 m în dreptul şanţurilor.
Bibliografie:
1. Flutur, A. (2020). Clădirea comandamentului de la Berzobis. Principia de legiune din timpul Principatului. Cluj-Napoca: Editura Mega.
2. Flutur, A., Bozu, P. F., Ardelean. A.C. (2022). Berzovia, jud. Caraș-Severin, punct: Castrul legiunii IIII Flavia Felix – porta principalis sinistra. CCA – campania 2021, p. 58-61.
3. Protase, D. (2010). Castrul Legiunii IIII Flavia de la Berzovia. Săpăturile arheologice din anii 1965–1968. „Analele Banatuluiˮ, S.N. Arheologie – Istorie (XVIII), pp. 33-62.
4. Zahariade, M. (2011). Mihail, Castrul roman de la Berzovia, 1977. Cercetări arheologice în canabae şi în castrul roman. „BHAUTˮ (XIII), p. 101-124.
2. Flutur, A., Bozu, P. F., Ardelean. A.C. (2022). Berzovia, jud. Caraș-Severin, punct: Castrul legiunii IIII Flavia Felix – porta principalis sinistra. CCA – campania 2021, p. 58-61.
3. Protase, D. (2010). Castrul Legiunii IIII Flavia de la Berzovia. Săpăturile arheologice din anii 1965–1968. „Analele Banatuluiˮ, S.N. Arheologie – Istorie (XVIII), pp. 33-62.
4. Zahariade, M. (2011). Mihail, Castrul roman de la Berzovia, 1977. Cercetări arheologice în canabae şi în castrul roman. „BHAUTˮ (XIII), p. 101-124.