Dobreşti | Comuna: Moroeni | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Valea Tătarului, Peștera 1/Mică (1241/6) și Peștera 2/Ursului (1241/5) | Anul: 2022
Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7259Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7259Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7259
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Dobrești, com. Moroeni, jud. Dâmbovița, Punct: Valea Tătarului, Peștera 1/Mică (1241/6) și Peștera 2/Ursului (1241/5)
Raport ID:
7259
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
Județ:
Dâmbovița
Unitate administrativă:
Moroeni
Localitate:
Dobrești
Punct:
Valea Tătarului, Peștera 1/Mică (1241/6) Și Peștera 2/Ursului (1241/5)
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cosac | Marian | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Peșterile sunt plasate în Valea Tătarului, pe versantul stâng, la aproximativ 8 km. de satul Dobrești, com. Moroeni, jud. Dâmbovița, la o altitudine absolută de 1548 m. Peștera nr. 1 prezintă două intrări, una colmatată, cu orientarea sud-est. În anul 1948 a fost publicat de Al. Maxim un craniu de Ibex priscus, cu proveniență din această peșteră. Singurele cercetări au fost inițiate în anul 1957, de P. Samson și C. Rădulescu, prin efectuarea a trei sondaje (S1, S2, S3) cu o suprafață de 4.20 m2, cu adâncimea maximă atinsă de 1.70 m. La o adâncime de 30 cm de la nivelul de călcare, în sondajul S1, în sala principală, a fost descoperită o lamelă din jasp, cu retușe pe ambele laturi, atribuită Gravetianului. Piesa este asociată cu faună de Ursus spelaeus. De menționat că peștera prezenta trei sondaje, efectuate în scopul recuperării de faună, unul în sala principală și două în camera laterală dreaptă, iar acestea au fost trecute în planul peșterii întocmit de P. Samson și C. Rădulescu (fig. 1). Peștera nr. 2 este situată în proximitatea peșterii nr 1. Prezintă o singură intrarea, cu orientarea sud-vest. Singurele cercetări au fost inițiate în anul 1957 de P. Samson și C. Rădulescu, prin efectuarea a două sondaje (S1, S2) cu o suprafață de 3.50 m2, cu adâncimea maximă atinsă de 1.50 m. Sondajul din zona portalului (S1) a o ferit la adâncimea de 0.50 m. o așchie retușată, din jasp, încadrată pe baza caracteristicilor tipologice în perioada Paleoliticului mijlociu. În sondajul din sala principală au fost identificate două nivele de vetre, la 0.60 m și 1.30, asociate cu faună de Ursus spelaeus. Nivelul de vatră de la 0.50 m se corelează cu prezența piesei din zona de portal de la 0.50 m. De menționat că peștera prezenta trei sondaje. Primele două S.a. și S.b. au fost efectuate de E. Jekelius, anterior anului 1957, de la Institutul de studii și proiectări energetice (I.S.P.E.). Un sondaj S.c. a fost efectuat în scopul recuperării de faună, cu autor necunoscut. Toate acestea au fost trecute în planul peșterii întocmit de P. Samson și C. Rădulescu (fig. 2). Peșterile sunt în acest moment protejate prin instalarea unor grilaje, dar nu sunt este înscrise în Lista Monumentelor Istorice din jud. Dâmbovița. Obiectivul pentru anul 2022 a fost a deschide câte o secțiune în sălile principale din cele două peșteri, în proximitatea secțiunilor efectuate în anul 1957, de a identifica etape/etapele de locuire, prin recuperarea in situ a materialului arheologic și faunistic, prin prelevarea de mostre necesare analizelor interdisciplinare. Am constatat că ambele peșteri sunt afectate de acțiuni de braconare în scopul recuperării de faună pleistocenă, în mod special Peștera nr. 2/Ursului, unde grilajul de protecție a fost tăiat. Numeroase resturi faunistice sunt abandonate în proximitatea săpăturilor. Peștera nr 1/ Mică are un grad ridicat de umiditate și nu o considerăm optimă pentru activitatea umană. Am decis efectuarea unei secțiuni (S3) în Peștera nr 2/ Ursului, în proximitate sondajului S2, efectuat de P. Samson și C. Rădulescu (fig. 2, 3). Rezultatele nu confirmă decât parțial cercetarea anterioară: nu au fost descoperite materiale litce, succesiunea depozitului sedimentar corespunde, sunt prezente doar elemente faunistice de carnivore (predominat Ursus spelaeu), dar cele două presupuse vetre sunt doar rezultatul unor concentrări de depuneri manganice (fig. 4). ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Obiectivul pentru anul 2022 a fost deschiderea unei secțiuni în încăperile principale ale celor două peșteri, în apropierea secțiunilor excavate în 1957, pentru a identifica etapele de locuire prin recuperarea in situ a materialului arheologic și faunistic, precum și prelevarea de probe necesare analizelor interdisciplinare. S-a constatat că ambele peșteri sunt afectate de acțiuni de braconaj pentru recuperarea faunei pleistocene, în special Peștera nr. 2/Ursului, unde grilajul de protecție a fost tăiat. Numeroase resturi faunistice sunt abandonate în apropierea săpăturilor. Peștera nr. 1/Mică are un grad ridicat de umiditate și nu este considerată optimă pentru activități umane. Prin urmare, s-a decis excavarea unei secțiuni în Peștera nr. 2/Ursului, în apropierea sondajului S2 realizat de P. Samson și C. Rădulescu. Rezultatele confirmă doar parțial cercetările anterioare: nu au fost descoperite materiale litice, secvența depunerilor sedimentare corespunde, iar elementele faunistice prezente aparțin exclusiv carnivorelor (predominant Ursus spelaeus). Cele două vetre descrise anterior s-au dovedit a fi doar concentrații de depozite de mangan.
Abstract [EN]:
The objective for the 2022 year was to open a section in the main rooms of the two caves, in the proximity of the sections excavated in 1957, to identify stages/stages of living, through the in situ recovery of archaeological and faunal material, by taking samples necessary for interdisciplinary analyses. We found that both caves are affected by poaching actions in order to recover Pleistocene fauna, especially Cave no. 2/Ursului, where the protective grill was cut. Numerous faunal remains are abandoned in the vicinity of the excavations. Cave no. 1/ Small has a high degree of humidity and we do not consider it optimal for human activity. We decided to excavate a section in Cave No. 2/Ursului, in the vicinity of the S2 survey, carried out by P. Samson and C. Rădulescu. The results, only partially confirm the previous research: no lithic materials were discovered, the sequence of the sedimentary deposit corresponds, only faunal elements of carnivores are present (predominantly Ursus spelaeu), but the two described hearths are only the result of concentrations of manganese deposits.
Bibliografie:
1. Samson, P., Rădulescu C. (1963). Cercetări Paleontologice în peșterile din Valea Tătarului. Ocrotirea Naturii (7), 73-77.