Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1994
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Albeşti
Anul cercetarii:
1994
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 60954.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Albeşti
Localitate:
Albeşti
Punct:
Cetate
Localizare:
| 60954.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Georgescu | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Bărbulescu | Maria | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Buzoianu | Livia | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Rădulescu | Adrian | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Raport:
Ultimele campanii de cercetări arheologice de la Albeşti, desfăşurate în sectorul B, pe axa mediană a fortului au surprins complexe din etapa a III-a de locuire. Cronologia, această etapă de existenţă a aşezării fortificate se plasează în continuarea locuirii din fazele anterioare şi ocupă sec. III a.Chr. (după primele decenii ale secolului) până în primele decenii ale sec. II a.Chr., cu posibile prelungiri până spre mijlocul secolului. S-a urmărit stabilirea unei relaţii între cronologia locuinţelor din interiorul fortificaţiei şi întregul sistem de apărare reprezentat de incinte. O observaţie care s-a impus de la început se referă la nivelările artificiale în trepte, practicate pentru atenuarea pantei terenului. Amenajările noilor locuinţe au făcut ca şi etapele de locuire anterioare să fie nivelate, fapt ce a determinat ca la multe locuinţe din faza a III-a să presupunem doar şi locuirile anterioare.
De-a lungul laturilor interioare ale incintei au fost cercetate locuinţe care, pe linia de nord, suprapun prima incintă (SB, caroul 69), în rest sunt alipite fortificaţiei din etapa a II-a. Nu excludem posibilitatea, acolo unde săpătura nu a fost epuizată, de-a lungul laturei de est ca unele locuinţe să suprapună chiar construcţii din prima fază. Pentru cantitatea apreciabilă de materiale descoperite se remarcă unele locuinţe aflate de-a lungul laturilor de est (SC, c.61), sud (SB, c.31) şi vest (SB, c.66-67).
În faza a III-a, locuinţele etapei anterioare, aflate de-a lungul incintei, continuă să funcţioneze (SC, c. 61 şi SB, c. 31). A fost cercetat, mai ales de-a lungul laturei de vest a incintei, un al doilea rând de locuinţe cu materiale arheologice din a doua jumătate a sec. III a.Chr.
Între materialele arheologice predomină ceramica de import, în special amfore de Thasos, Sinope, Cos, Heraclea Pontică. Notăm ştampile de Heraclea Pontică, din grupa a IV-a, torţi de Cos, ştampile de Sinope din ultimile grupe cronologice. Alte categorii ceramice sunt reprezentate de lekythoi, unguentarii, aplice şi statuete ceramice, vase autohtone.
O observaţie care s-a conturat şi în aceste campanii (dar care nu poate fi deocamdată considerată definitivă) are în vedere dispunerea locuinţelor de-a lungul laturilor incintelor; spaţiul central al fortului rămâne în continuare neocupat de locuinţe şi pare a fi folosit ca loc de schimburi comerciale, dovadă cantitatea mare de ceramică recoltată de aici.